Reflectivitate
Figura 1: numărul posibil de picături de apă (N) pe metru cub în funcție de diametrul acestora (D) pentru două tipuri exemplificative de precipitații (conform Marshall și Palmer).
Figura 1: numărul posibil de picături de apă (N) pe metru cub în funcție de diametrul acestora (D) pentru două tipuri exemplificative de precipitații (conform Marshall și Palmer)[1]
Reflectivitate
Reflectivitatea (Z) reprezintă o măsură a secțiunii eficace de retroîmprăștiere a țintelor care pot fi detectate de un radar meteorologic, comparabilă cu secțiunea eficace radar a unui radar de supraveghere. Ea reprezintă puterea retroîmprăștiată de hidrometeori (picături de apă, cristale de zăpadă, grindină și măzăriche). Reflectivitatea este definită ca suma secțiunilor de retroîmprăștiere ale particulelor mici pe metru cub, cu o constantă dielectrică mai mare decât zero. Această valoare este proporțională cu puterea a șasea a diametrului unui obiect cu suprafață sferică. Deoarece fiecare picătură de ploaie sau fulg de zăpadă are un diametru diferit, valoarea nu poate fi obținută prin simpla înmulțire cu numărul de particule; reflectivitatea reprezintă astfel suma tuturor particulelor individuale dintr-un volum de un metru cub, ținând seama de un model al distribuției diferitelor dimensiuni ale picăturilor:
unde
N0 = parametru de formă (mm-7-µ·m3)
D = diametrul picăturii (mm)
Λ = panta funcției exponențiale (mm-1)(1)
Reflectivitatea Z depinde de dimensiunea și numărul picăturilor de ploaie pe unitatea de volum și are unitatea de măsură mm⁶·m⁻³. Ea este proporțională cu energia retroîmprăștiată către antenă de toate particulele dispersoare din volumul impulsului. Dacă particulele nu sunt sferice, atunci D reprezintă diametrul sferei echivalente ca volum.
Relația dintre reflectivitate și intensitatea precipitațiilor
Reflectivitatea măsurată de radar trebuie corelată cu cantitatea de precipitații care ajunge la sol. Intensitatea precipitațiilor R depinde de numărul picăturilor de ploaie existente în volumul măsurat, precum și de viteza de cădere v(D), care la rândul ei depinde de dimensiunea picăturilor. Volumul picăturilor de ploaie este proporțional cu D3:
Relația dintre reflectivitate și intensitatea precipitațiilor
Deoarece energia recepționată de antenă depinde de numeroși factori, reflectivitatea pentru țintele meteorologice a fost definită astfel încât toate celelalte influențe să fie reunite într-un singur factor și un singur exponent. Astfel, reflectivitatea depinde numai de proprietățile țintelor. În cazul ploii, ea crește odată cu numărul și dimensiunea picăturilor din atmosferă. De regulă, este exprimată în unitatea logaritmică dBZ, unde dB este abrevierea uzuală pentru decibel, iar Z reprezintă reflectivitatea.
Reflectivitatea (Z) sau valorile sale logaritmice (dBZ) pot fi convertite în intensitatea precipitațiilor (R, în [mm/h]) utilizând relația următoare:
În urma observațiilor efectuate pe termen lung, au fost determinate numeroase valori diferite pentru a și b. Aceste valori sunt ajustate individual pentru fiecare stație radar (iar în cazul echipamentelor mobile și pentru fiecare amplasament) și sunt păstrate într-un tabel.
- a este 300 pentru ploaie vara, 200 pentru ploaie iarna și 1800 pentru zăpadă
- b este 1,5 pentru ploaie vara, 1,6 pentru ploaie iarna și 2,2 pentru zăpadă
În funcție de configurația radarului și de situația meteorologică specifică, pot apărea ambiguități. De aceea, pentru analiza cantitativă a intensității precipitațiilor trebuie utilizate și alte măsurători comparative.
Comparația reflectivității
Radarul a devenit un instrument important în meteorologie pentru măsurarea precipitațiilor și detectarea condițiilor meteorologice periculoase. Furtunile, uraganele etc. se dezvoltă prin transferul energiei termice de la suprafața solului sau a mărilor calde către atmosferă. Atunci când masele de aer cald și umed se ridică, vaporii de apă se condensează, formează nori și eliberează căldura latentă.
O furtună este un fenomen foarte dinamic: crește, atinge un maxim, apoi slăbește și în cele din urmă dispare. Prin urmare, nu este un obiect stabil care doar se deplasează în direcția vântului. Din acest motiv, radarul meteorologic trebuie să scaneze cerul suficient de des, adaptându-se ritmului schimbărilor condițiilor meteorologice.
A devenit o practică obișnuită ca avertizările meteorologice să fie actualizate la fiecare 5 minute. Pentru măsurarea precipitațiilor însă, o actualizare la fiecare 15 minute este suficientă. Astfel, fluxul de date generat pe parcursul a 24 de ore nu devine excesiv de mare.
De la un radar meteorologic se așteaptă nu numai să detecteze intensitatea precipitațiilor, ci mai ales să o măsoare. Din acest motiv, aceste radare trebuie calibrate cu mare precizie și să dispună de un domeniu dinamic larg (între 60 și 100 dB sau chiar mai mult), pentru a putea măsura atât ploaia slabă aflată la distanțe mari, cât și ploile torențiale din apropierea radarului. Spre deosebire de ecourile meteorologice, ecourile parazite provenite de la aeronave, păsări sau obiecte fixe de la sol tind să apară pe ecran izolat sau în grupuri mici. Precipitațiile, în schimb, sunt distribuite pe un volum mare de spațiu, iar particulele pot avea forme foarte diferite (picături de apă, cristale de gheață, grindină, zăpadă sau combinații ale acestora).
Din acest motiv (și din cauza variațiilor distribuției dimensiunilor picăturilor de apă), nu există o relație cantitativă fixă între cantitatea de precipitații și amplitudinea ecoului radar.
Cazul A |
Reprezintă un nor slab fără precipitații. Semnalul recepționat va fi relativ slab. |
![]() |
Cazul B |
Acest caz reprezintă o formațiune noroasă cu precipitații (de exemplu ploaie slabă sau burniță). În aceste condiții, se poate aștepta un ecou semnificativ mai puternic. |
![]() |
Cazul C |
Acest caz reprezintă un nor foarte dezvoltat, care conține cantități mari de ploaie. Poate fi, de exemplu, o furtună puternică. Densitatea acestei formațiuni este foarte mare, iar ecoul recepționat va fi foarte intens. |
![]() |
Tabelul 1: Corelația dintre intensitatea ecoului recepționat și posibilele fenomene meteorologice
Pe baza experienței și a studiilor efectuate la diferite frecvențe de emisie, poate fi elaborat un tabel care stabilește o corespondență între intensitatea ecoului recepționat, reflectivitate și posibilele fenomene meteorologice, facilitând astfel identificarea ecoului observat.
Totuși, trebuie remarcat că intensitatea ecourilor provenite de la diferite fenomene meteorologice nu poate fi asociată în mod univoc cu un tabel strict definit. Prin urmare, acest tabel trebuie considerat doar un ghid orientativ.
Reflectivitatea fenomenelor meteorologice
Valoarea reflectivității măsurate, luată separat, nu este de obicei suficientă pentru a diferenția în mod fiabil diverse tipuri de fenomene meteorologice, deoarece rezultatul ar fi prea imprecis. De aceea se utilizează frecvent metode suplimentare, precum măsurarea frecvenței Doppler sau măsurători în diferite planuri de polarizare.
Tipul și compoziția norilor de precipitații sunt, de asemenea, importante. Dimensiunea picăturilor influențează în mod semnificativ atenuarea semnalului și reflectivitatea fenomenului meteorologic. În plus, cantitatea de precipitații permite estimarea, cu o probabilitate ridicată, a distribuției dimensiunilor picăturilor din nor. Dacă această distribuție este cunoscută, reflectivitatea corespunzătoare poate fi estimată, iar prin compararea cu relațiile empirice cunoscute poate fi determinată și cantitatea de precipitații.
Procentul estimat de picături de apă cu diferite diametre pentru diverse intensități ale precipitațiilor este prezentat în tabelul următor:
| Diametrul picăturii (D - cm) |
Cantitatea de precipitații (mm/h) | |||
| 0,25 | 1,25 | 2,5 | 12,5 | |
| procentul picăturilor de apă de o anumită dimensiune | ||||
| 0,05 | 28,0 | 10,9 | 7,3 | 2,6 |
| 0,10 | 50,1 | 37,1 | 27,8 | 11,5 |
| 0,15 | 18,2 | 31,3 | 32,8 | 24,5 |
| 0,20 | 3,0 | 13,5 | 19,0 | 25,4 |
| 0,25 | 0,7 | 4,9 | 7,9 | 17,3 |
| 0,30 | - | 1,5 | 3,3 | 10,1 |
| 0,35 | - | 0,6 | 1,1 | 4,3 |
Tabelul 2: Distribuția statistică a dimensiunilor picăturilor de apă
Pe baza acestor informații, reflectivitatea poate fi estimată și pentru alte intensități ale precipitațiilor. Cunoașterea compoziției norilor permite, de asemenea, modelarea și caracterizarea acestora într-un mod mai detaliat.
Totuși, trebuie luată în considerare și temperatura, deoarece atenuarea undelor electromagnetice depinde de temperatură.
Eroarea de estimare
Trebuie avut în vedere că identificarea diferitelor fenomene meteorologice pe baza ecourilor radar recepționate nu oferă rezultate foarte precise. Potrivit unei surse (MIT Labs, SUA), utilizarea unor scale prestabilite poate conduce la erori cuprinse între 50 % și 100 %. Totuși, aceste erori pot fi reduse considerabil prin calibrarea cu date provenite de la stații meteorologice care utilizează metode fizice de măsurare (de exemplu, cantitatea de precipitații este determinată acolo cu o precizie de 5 % până la 10 %). Metode avansate de interpolare pot reduce aceste erori la valori cuprinse între 20 % și 50 %. Și în acest caz, rezultatul depinde de precizia achiziției și prelucrării datelor, precum și de amplasarea optimă a stației radar.
Grindină
Determinarea zonelor afectate de grindină reprezintă o funcție importantă a unui radar meteorologic. Totuși, unele metode de identificare necesită stații radar mai complexe.
Tabelul intensității ecourilor radar
Important! Reflectivitatea fenomenelor meteorologice poate fi comparată doar relativ, deoarece ecoul depinde în mare măsură de frecvență, iar datele provenite de la două stații radar diferite sunt foarte puțin probabil să fie identice.
Fiecare stație radar meteorologic dispune de un tabel al intensității ecourilor radar, care permite formularea unor concluzii privind diferitele tipuri de fenomene meteorologice pe baza intensității semnalelor reflectate recepționate de antenă. Acest tabel este utilizat pentru a diferenția datele meteorologice de alte obiecte, facilitând astfel interpretarea imaginii radar afișate pe monitor.
| Reflectivitate | Fenomen meteorologic / obiect |
|---|---|
| reflexie maximă
▼▼▼▼▼▼ ▼▼▼▼▼ ▼▼▼▼ ▼▼▼ ▼▼ ▼ reflexie minimă |
ecouri de la sol |
Tabelul 3: Reflectivitatea în funcție de fenomenul meteorologic
Toate obiectele au o anumită valoare a reflectivității. De aceea, ecoul recepționat de antenă, a cărui intensitate și formă variază, poate fi interpretat pentru a determina tipul și intensitatea fenomenului meteorologic.
Calibrare: Trebuie subliniat faptul că reflectivitatea este doar o valoare aproximativă. Optimizarea sistemului este realizată adesea cu ajutorul datelor meteorologice provenite de la alți senzori (cum ar fi stațiile meteorologice convenționale independente de radar), pentru a asigura performanța optimă a radarului meteorologic. (Aceasta este valabilă întotdeauna pentru un anumit amplasament al stației radar.)
Toate tipurile de fenomene meteorologice și obiecte produc reflexia unei anumite cantități de energie. Țintele fixe bine definite, adică obiectele mobile și imobile aflate la sol, generează cele mai puternice ecouri.
Acest tabel compară ecourile radar numai pentru precipitații. Desigur, există și alte tipuri de fenomene meteorologice, însă acestea nu sunt incluse în acest tabel.
Ploaia este determinată, de regulă, prin relația dintre reflectivitate (Z în mm⁶/m⁻³) și intensitatea precipitațiilor (R în mm / h-1). Tabelele prestabilite de reflectivitate sunt utilizate în toate stațiile radar meteorologice ca bază pentru interpretarea inițială și pentru calcule.
Intensitatea precipitațiilor R poate fi calculată din reflectivitatea Z
utilizând următoarea relație empirică:
Z = aRb
unde a și b sunt constante,
iar R reprezintă intensitatea precipitațiilor în mm/h.
(Constantele a și b
sunt valori empirice determinate pentru diferite tipuri de precipitații.)
Totuși, este dificil de stabilit o relație exactă între reflectivitate
și cantitatea de precipitații
(există puține picături mari sau foarte multe picături mici?).
De exemplu, o picătură cu diametrul de 5 mm și masa de 65 mg
are aceeași reflectivitate ca 15 625 de picături cu diametrul de 1 mm,
a căror masă totală este de 8180 mg.
| Ploaie stratiformă | Z = 200·R1,6 |
| Ploaie orografică | Z = 31·R1,71 |
| Furtună convectivă | Z = 286·R1,37 |
| Zăpadă | Z = 2000·R² |
Tabelul 4: Valori tipice pentru diferite tipuri de precipitații
În plus, există și alte fenomene meteorologice care pot fi identificate
de sistemele radar meteorologice
(deși această funcție nu este disponibilă pe toate radarele,
deoarece depinde de banda de frecvență utilizată, de destinația sistemului
și de software-ul stației radar).
Printre acestea se numără:
- ploaia (sau furtunile), determinată pe baza relației dintre cantitatea de precipitații și amplitudinea ecoului recepționat. Ploaia este clasificată, în general, în șase niveluri de intensitate (slabă, moderată, puternică, foarte puternică, intensă și extremă). De exemplu, FAA a publicat o scară de clasificare sub forma unei circulare informative.
- nori fără precipitații (formați din picături de apă sau cristale de gheață)
- ceață și ceață înghețată, datele putând include uneori și o estimare a vizibilității.
- turbulență în aer senin (Clear-Air Turbulence, CAT) (detectabilă numai în anumite benzi de frecvență; cele mai eficiente sisteme pentru detectarea turbulenței în aer senin funcționează în banda L).
În lipsa unor informații suplimentare, în regiunile cu climat temperat poate fi utilizată relația standard Z = 200·R1,6. În mod obișnuit, Z este reprezentată pe o scară logaritmică: ZdB = 10 log Z.