Detectarea coerentă a schimbărilor
Figura 1: Imagine SAR dintr-un moment anterior
Figura 2: Imagine CCD cu diferențele detectate
Analiza multitemporală a coerenței datelor SAR
Într-un radar cu apertură sintetică poate fi efectuată așa-numita analiză multitemporală a coerenței datelor SAR (în engleză: Coherent Change Detection, CCD). Aceasta presupune stocarea precisă a datelor brute, precum și procesarea exactă a imaginilor și efectuarea unor calcule precise. Metoda este utilizată în domeniul civil și militar și reprezintă o tehnică performantă pentru detectarea schimbărilor de pe suprafața terestră. Cu ajutorul ei pot fi identificate chiar și cele mai mici modificări ale suprafeței terestre. Un exemplu de aplicație civilă este evaluarea daunelor provocate de furtuni în păduri sau a pagubelor produse de inundațiile de furtună în regiunile de coastă.
Principiul de funcționare
Metoda seamănă cu binecunoscutul joc de identificare a diferențelor dintre imagini: sunt analizate o imagine originală și o copie modificată, iar toate schimbările trebuie identificate. Adesea, ultima diferență nu este găsită și atunci poate ajuta doar o metodă tehnică: cele două imagini sunt suprapuse, astfel încât diferențele să devină mai evidente. Totuși, aceasta este de fapt doar metoda Magnitude Change Detection, care, în cazul unei imagini obținute optic, funcționează numai dacă situația de iluminare este aceeași în ambele imagini.
În cazul radarului, condițiile de iluminare sunt întotdeauna comparabile. În detectarea coerentă a schimbărilor, cele două imagini radar sunt comparate atât în amplitudine, cât și în poziția de fază. (Prin coerență se înțelege în radiolocație întotdeauna o relație de fază constantă față de o oscilație de referință.) Prin urmare, sursa datelor se află într-un punct al lanțului de procesare a semnalului radar în care informația de fază nu s-a pierdut încă, adică înainte de demodulare. Astfel pot fi detectate schimbări mult mai mici. Metoda Magnitude Change Detection poate fi aplicată și în cazul unui SAR, însă numai după demodulare. (Vezi integrarea impulsurilor)
În imaginea calculată de SAR pot fi recunoscute chiar și urmele vehiculelor din teren, doar pentru că firele de iarbă de pe pajiște au fost culcate într-o anumită direcție, adică în direcția de deplasare. În aplicațiile militare, metoda este utilă deoarece permite detectarea camuflajelor rudimentare. Dacă apare brusc un copac care cu două zile înainte nu se afla în acel loc, este evident că cineva încearcă să ascundă ceva acolo. Astfel de schimbări importante sunt evidențiate în imagine printr-o culoare de semnalizare, roșu sau albastru. Roșul indică faptul că un obiect a dispărut față de prima imagine, iar albastrul indică apariția unui obiect nou.
Calcularea imaginii
Imaginea nu este comparată doar pixel cu pixel cu ajutorul corelației încrucișate, ci valoarea fiecărui pixel este analizată în raport cu zona sa înconjurătoare, adică în raport cu media unei suprafețe mici, de exemplu de 3×3 pixeli. Pentru fiecare dintre aceste suprafețe se calculează o coerență γ, care arată cât de precis corespunde acea suprafață dintr-o imagine suprafeței echivalente din imaginea următoare. Dacă γ = 1, există o corespondență exactă. Dacă γ = 0, nu ar exista nici măcar o corespondență întâmplătoare. Atunci când abaterea depășește o anumită valoare, de exemplu când γ < 0,9, se produce o schimbare de culoare.
De exemplu, urma unui vehicul pe o suprafață cu gazon ar rămâne vizibilă chiar și după mai multe zile și ar produce o modificare de aproximativ γ = 0,96 … 0,98. În cazul gazonului, prin culcarea firelor de iarbă poate fi măsurată o mică variație a distanței de ordinul câtorva centimetri. Prin urmare, amplitudinea semnalului ecou se modifică foarte puțin, însă poziția de fază este complet diferită. Astfel, o imagine care compară numai amplitudinile, adică utilizează o metodă necoerentă, nu ar detecta nimic. O imagine care normalizează aceste amplitudini și reprezintă numai această diferență de fază ar evidenția deosebit de puternic astfel de urme ale vehiculelor. Totuși, o asemenea imagine ar părea destul de zgomotoasă și ar genera numeroase alarme false, deoarece, de exemplu, și vântul influențează poziția frunzelor sau a firelor de iarbă. Din acest motiv, amplitudinea și faza trebuie comparate simultan, pentru a obține o imagine a schimbărilor cu un contrast cât mai ridicat. Și pentru o astfel de imagine pot fi stabilite valori de prag și pot fi calculați parametri specifici radarului, precum probabilitatea de detectare și rata alarmelor false (sau probabilitatea unei alarme false).