Măsurarea domeniului dinamic al receptorului
suprasarcină
limită
Figura 1: O așa-numită curbă de calibrare a receptorului: semnalul de ieșire (axa Y) în funcție de puterea de intrare (axa X). Diferența dintre punctul de suprasarcină și punctul sensibilității limită reprezintă domeniul dinamic al receptorului în decibeli (aici: 118 - 83 = 35 dB).
suprasarcină
limită
Figura 1: O așa-numită curbă de calibrare a receptorului: semnalul de ieșire (axa Y) în funcție de puterea de intrare (axa X). Diferența dintre punctul de suprasarcină și punctul sensibilității limită reprezintă domeniul dinamic al receptorului în decibeli (aici: 118 - 83 = 35 dB).
Măsurarea domeniului dinamic al receptorului
Măsurarea domeniului dinamic al receptorului are o mare importanță pentru evaluarea performanțelor unui radar. Influența domeniului dinamic al receptorului asupra razei de acțiune a radarului este însă de obicei subestimată. Trebuie avut întotdeauna în vedere faptul că receptorul nu poate face diferența între o perturbație și un semnal de ecou. Prin urmare, el recepționează simultan zgomotul, perturbația (de exemplu, de la ținte fixe sau de la valurile mării) și semnalul de ecou. Amplitudinile acestor semnale se însumează la intrarea receptorului, astfel încât acesta ajunge rapid în limitare. Limitarea înseamnă întotdeauna că partea superioară a sumei acestor semnale este tăiată peste un anumit nivel. Aceasta înseamnă că semnalul de intrare mai mic se pierde. În majoritatea cazurilor, acesta este semnalul de ecou.
Pentru măsurarea domeniului dinamic al receptorului se utilizează același montaj de măsură ca pentru măsurarea sensibilității receptorului.
variabil
0 … −120 dB
direcțional
−31,5dB
sincronizare
Figura 2: Montaj de măsură pentru MDS; atenuările din cuplorul direcțional, conectori și cablu pot fi neglijate aici.
variabil
0 … −120 dB
direcțional
−31,5dB
sincronizare
Figura 2: Montaj de măsură pentru MDS; atenuările din cuplorul direcțional, conectori și cablu pot fi neglijate aici.
variabil
0 … −120 dB
direcțional
−31,5dB
sincronizare
Figura 2: Montaj de măsură pentru MDS; atenuările din cuplorul direcțional, conectori și cablu pot fi neglijate aici. (imagine interactivă)
Cu acest montaj de măsură trebuie efectuate mai multe măsurări (cel puțin două) cu puteri de intrare diferite, pentru a obține o curbă de sensibilitate ca cea din figura 1. Procedura constă în măsurarea amplitudinii afișate a semnalului de test (pe indicatorul A sau pe un osciloscop conectat suplimentar) în funcție de atenuarea reglată pe atenuator (ca reprezentare a puterii de radiofrecvență la intrarea receptorului). Pentru fiecare măsurare, valoarea atenuării reglate (dB) pe atenuator este reprezentată pe axa X. Amplitudinea corespunzătoare a semnalului de test, în volți, este reprezentată pe axa Y. Intersecția celor două valori determină un punct de măsură în diagramă. Un număr mare de astfel de puncte de măsură formează apoi curba de calibrare a receptorului. Din această curbă poate fi determinat comportamentul dinamic al receptorului.
Dacă pentru toate valorile măsurate se utilizează același montaj de măsură, pierderile din conectori și din cablul de măsură nu au aici o influență atât de mare. Domeniul dinamic al receptorului este diferența în decibeli dintre punctul de frângere inferior și cel superior al curbei. Pentru rezultat nu contează dacă această curbă este deplasată cu aproximativ 6 dB spre stânga sau spre dreapta. Numai atunci când se efectuează modificări ale montajului de măsură, de exemplu prin introducerea unor atenuatoare suplimentare cu valoare fixă, aceste corecții trebuie luate în considerare în același mod ca la măsurarea sensibilității.
Dintre două receptoare radar cu aceeași sensibilitate limită este mai bun acela care are o curbă mai puțin abruptă, adică un domeniu dinamic mai mare. Totuși, tehnicianul radar nu poate influența acest domeniu dinamic al receptorului prin reglaje efectuate la radar. Reglajele care modifică domeniul dinamic al receptorului pot fi efectuate numai în condiții de laborator. Acest lucru este posibil, de regulă, numai direct la producător sau în ateliere specializate.
Există și seturi de aparate de măsură care determină automat și asistat de calculator această curbă de calibrare a receptorului. Procedeul este mult mai rapid, dar rezultatul este același. În special, în montajul de măsură pot fi făcute aceleași erori ca la măsurarea manuală. Deoarece emițătorul este oprit, reglajul automat al frecvenței nu funcționează. Modificările temperaturii din receptor îi modifică și caracteristicile de frecvență. De aceea, pentru această măsurare trebuie prevăzut suficient timp, iar frecvența de lucru a generatorului de semnal trebuie ajustată la frecvența de rezonanță ușor modificată a receptorului (sau invers).