www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

SCR-717

Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice

Ilustrație 1: Antena radarului SCR-717

Ilustrație 1: Antena radarului SCR-717

Date tehnico-tactice
frecvența de lucru: 3,3 GHz
(bande S)
perioadă de repetiţie a impulsurilor:  
frecvenţa de repetiţie a impulsurilor:  
durata impulsului de sondaj (τ): 1,2 µs
timpul de recepţie:  
timpul mort:  
puterea în impuls: 40 kW
puterea medie:  
distanţa maximă fără ambiguităţi: 100 NM (≙ 185 km)
capacitatea de separare în distanță:  
precizia de măsurare:  
lățimea diagramei de directivitate:  
numărul de impulsuri recepţionate:  
viteza de rotire a antenei:  
MTBCF:  
MTTR:  

SCR-717

SCR-717 „Pathfinder” era un radar de navigație capabil să detecteze linii de coastă, râuri și orașe. Acesta reprezintă o versiune îmbunătățită a radarului SCR-517. Funcționa în banda S (denumire IEEE) sau în banda F (denumire NATO). Antena parabolică rotativă era amplasată într-un radom retractabil sub fuselajul avionului C-24. Radarul folosea două indicatori de observare circulară (unul pentru pilot, unul pentru navigator) pentru a detecta terenul din jurul avionului.

SCR-717 avea o structură similară cu cea a AN/APS-2, cu diferența că APS-2 folosea un ecran B.

Radarul a fost dezvoltat la mijlocul anului 1943. Producția de serie a fost preluată de Westinghouse.

Galerie de figuri cu SCR-717

Figura 2: Reprezentare schematică a echipamentului radar SCR-717A într-un B24