www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Reflector de colț sau reflector radar

Reflectorul de colț triunghiular seamănă cu un colț tăiat dintr-un cub gol.
Figura 1: Reflector de colț triunghiular ca secțiune a unui cub gol

Figura 2: Reflexie pe două suprafețe dispuse perpendicular una față de cealaltă

Reflexie pe un reflector de colț:
Unda incidentă este reflectată de două ori, unghiul de incidență fiind egal cu unghiul de reflexie. Deoarece al doilea plan de reflexie este rotit cu 90°, suma primului și celui de-al doilea unghi de reflexie și a celor 90° ale planului de reflexie rotit este egală cu 180°. Prin urmare, raza incidentă este reflectată înapoi cu 180°.

Figura 2: Reflexie pe două suprafețe dispuse perpendicular una față de cealaltă

Reflectoarele de colț sunt utilizate pentru a produce un ecou radar deosebit de puternic de la obiecte care, în caz contrar, ar avea doar o suprafață efectivă de reflexie foarte mică. Un reflector de colț este alcătuit din două sau trei suprafețe conductoare electric, dispuse una față de cealaltă la un unghi de 90°. Undele electromagnetice incidente sunt reflectate de mai multe ori și retrimise exact în direcția din care au venit. Astfel, chiar și obiectele mici cu o suprafață de reflexie redusă produc un ecou suficient de puternic.

Suprafețele individuale ale reflectorului de colț trebuie să fie mari în raport cu lungimea de undă. Cu cât reflectorul de colț este mai mare, cu atât este reflectată mai multă energie. Pe ambarcațiunile mai mici, reflectoarele de colț sunt montate cât mai sus posibil pe un catarg, pentru a reduce pierderile de distanță cauzate de curbura Pământului. Acolo unde o sarcină prea mare a vântului ar crea probleme, se utilizează și versiuni închise în carcase sferice sau cilindrice.

Dacă unda trebuie reflectată înapoi în spațiul tridimensional, reflectorul de colț trebuie să fie alcătuit din trei plăci reflectoare. În acest caz, este denumit reflector de colț triedru. Au loc astfel trei reflexii înainte ca raza să fie retrimisă în direcția inițială. Din punct de vedere matematic, acest caz este tratat ca o aplicare de două ori a formulei valabile pentru numai două suprafețe reflectoare. (Rezultatul primei aplicări a formulei este utilizat ca una dintre cele două valori de intrare la a doua aplicare.)

Calculul reflectoarelor de colț

Figura 3: Referința pentru suprafața efectivă de reflexie: o sferă metalică a cărei proiecție formează un cerc cu aria de 1 m2.

Figura 3: Referința pentru suprafața efectivă de reflexie: o sferă metalică a cărei proiecție formează un cerc cu aria de 1 m2.

Figura 4: Dependența suprafeței efectiv vizibile de unghiul de incidență al radarului

Animație: un reflector de colț alcătuit din două suprafețe pătrate este rotit treptat cu 90°. Suprafața efectiv vizibilă crește aproape liniar până la poziția centrală de 45°, apoi scade din nou liniar. Pozițiile extreme constituie o excepție: la 0° și 90°, reflectorul de colț prezintă una dintre laturile sale ca pe o oglindă și are astfel maxime locale.

Figura 4: Dependența suprafeței efectiv vizibile de unghiul de incidență al radarului

Indicarea unei suprafețe se bazează pe comparația cu un radiator sferic izotrop. Ca reflector de referință se consideră un conductor ideal de formă sferică, a cărui proiecție pe un plan perpendicular pe direcția proiecției, adică umbra sa pe acel plan, are o suprafață de un metru pătrat. Această suprafață circulară are un diametru de aproximativ 1,33 m. Totuși, numai o suprafață foarte mică a acestui reflector de referință acționează eficient ca retroreflector: este vorba doar de câțiva centimetri exact în centru, care reflectă energia incidentă în direcția radarului. Toate celelalte suprafețe distribuie uniform energia incidentă în spațiu. Rezultă că un reflector de colț mic și ușor de manevrat, cu dimensiuni geometrice de numai câțiva centimetri, poate avea o suprafață efectivă de reflexie de mai mulți metri pătrați. Trebuie doar înțeles că o valoare, de exemplu, de 12 m2 înseamnă de fapt că acest mic reflector de colț, la o anumită frecvență de rezonanță, are aceeași suprafață efectivă de reflexie ca 12 astfel de sfere, fiecare cu o suprafață de un metru pătrat proiectată pe un plan.

O asemenea sferă, fiind independentă de direcție, ar produce un semnal de ecou și în cazul unui radar bistatic. Un reflector de colț nu poate face acest lucru. Energia pe care o sferă o împrăștie în aproape toate direcțiile este concentrată de reflectorul de colț exclusiv în direcția din care este iluminat. Astfel, pentru anumite direcții, reflectoarele de colț prezintă suprafețe efective de reflexie care depășesc cu mult dimensiunile lor geometrice.

La calcul trebuie luate în considerare trei aspecte. Suprafața efectivă de reflexie depinde de:

Suprafața vizibilă

Dacă se presupune inițial că lungimile muchiilor reflectorului de colț sunt considerabil mai mari decât lungimea de undă, suprafața efectivă poate fi calculată conform legilor opticii geometrice. Baza calculului este, așadar, proiecția reflectorului de colț pe un plan perpendicular pe radiația radar. În figura 5, aceasta corespunde segmentului AB. Aceasta poate fi imaginată ca umbra radar a reflectorului de colț pe un plan ideal perpendicular pe radiația radar. Această suprafață echivalentă, care există numai în scopul calculului, atinge valoarea maximă atunci când radiația cade paralel cu planul de simetrie, adică exact sub un unghi de 45° pe toate plăcile reflectorului de colț.

O situație excepțională apare atunci când radiația cade exact perpendicular pe una dintre suprafețele individuale ale reflectorului de colț. În acest caz, aceasta acționează cu întreaga sa suprafață ca o oglindă plană. Din acest motiv, formula derivată în continuare este valabilă cu condiția ca radiația incidentă să se abată cu mai puțin de 45° de la planul de simetrie („Boresight”).

În acest caz, lungimea „umbrei” reprezintă o latură a unui triunghi isoscel a cărui ipotenuză corespunde lungimii laturii reflectorului de colț. Suprafața este atunci:

Aproj = AWR· 20,5 unde AWR = suprafața unei singure laturi a reflectorului de colț
Aproj = proiecția acesteia, adică „umbra” sa
(1)

Din tabelul de pe pagina care explică suprafața efectivă de reflexie cunoaștem formula pentru calcularea suprafeței de reflexie a unei plăci plane. Aceasta este derivată din calculul atenuării în spațiul liber, în care o placă dreptunghiulară este considerată ca o secțiune a unei suprafețe sferice:

σ = 4·π·A2 unde A = suprafața unei plăci reflectoare
λ = lungimea de undă a radarului de supraveghere
(2)
λ2

Această formulă poate fi utilizată în general pentru calcularea suprafeței efective de reflexie, dacă este cunoscută suprafața activă a reflectorului de colț (consultați exemplul). Derivările următoare ale acestei formule înlocuiesc doar suprafața Aproj, obținută prin proiecție paralelă, cu suprafețe sau lungimi măsurabile în mod real, cum ar fi lungimea unei muchii. Prin introducerea formulei (1) în formula (2), obținem:

σ = 4·π·(AWR · 20,5)2 = 8·π·(AWR)2 unde AWR = suprafața unui perete al reflectorului de colț
λ = lungimea de undă a radarului de supraveghere
(3)
λ2 λ2

Această formulă este valabilă pentru reflectoarele de colț cu două suprafețe atunci când acestea sunt iluminate de radar din direcția principală („Boresight”). Prezența lungimii de undă în formulă nu indică încă o rezonanță, ci rezultă din faptul că, la derivarea formulei pentru atenuarea în spațiul liber, a fost luat în considerare un câștig al antenei fictiv (mai exact: apertura antenei de recepție). Navigatorii pot considera aproximativ o lungime de undă de 3 cm, deoarece majoritatea radarelor maritime de navigație funcționează în jurul frecvenței de 10 GHz.

Figura 5: Suprafața proiecției se reduce, pe una dintre laturi, la segmentul AC

Figura 5: Suprafața proiecției se reduce, pe una dintre laturi, la segmentul AC

Unghiul de incidență

Pentru razele care cad pe această placă sub un unghi diferit de 45°, „umbrele” laturilor individuale nu mai au aceeași dimensiune. Totuși, este eficientă numai suprafața de proiecție mai mică a reflectorului de colț. Chiar dacă a doua suprafață a reflectorului de colț ar produce o „umbră” mult mai mare, aceasta poate reflecta din nou numai energia care a fost deja reflectată de prima placă, a cărei proiecție este mai mică. Energia care cade pe suprafața cu latura BC este reflectată o singură dată și, prin urmare, este radiată sub un alt unghi. Această direcție nu ajunge la receptorul radarului și, din acest motiv, nu poate fi utilizată de radarul monostatic. Suprafața utilizabilă efectiv este, așadar, numai de două ori mai mare decât suprafața de proiecție mai mică. Pentru unghiuri 0° < Θ < 90°, dimensiunile efective ale proiecției sunt:

Aäquiv = suprafața parțială mai mică + o parte din suprafața parțială mai mare (4)
Aäquiv = AWR·sin Θ + AWR·tan Θ ·cos Θ = 2 AWR·sin Θ
σ = 16·π·(AWR)2 ·sin2 Θ (5)
λ2

Figura 6: Aceeași fază datorită unor trasee egale: a+b+c = a’+b’+c’

Figura 6: Aceeași fază datorită unor trasee egale: a+b+c = a’+b’+c’

Influența rezonanței

Ideea că o suprafață metalică funcționează ca o oglindă pentru undele electromagnetice este doar o simplificare. În realitate, suprafața metalică absoarbe energia, începe ea însăși să oscileze și apoi radiază din nou această energie. Directivitatea este determinată de diferențele de fază dintre oscilațiile care apar în diferite puncte, generate de diferențele de timp de propagare ale câmpului de radiație incident sub un unghi oblic. Curenții induși de acest câmp într-o placă metalică simplă produc în receptor un semnal extrem de slab, deoarece numeroși lobi laterali distribuie energia radiației secundare. Numai atunci când cele două plăci metalice sunt dispuse una față de cealaltă la un unghi de 90°, curenții generează un câmp de radiație secundară mai intens, ale cărui unde sunt în fază numai în direcția de incidență a radiației.

La fel ca în cazul dipolilor reflectori, dimensiunile suprafeței reflectoare pot intra în rezonanță cu lungimea de undă. În direcția de polarizare, suprafața reflectoare trebuie să aibă o dimensiune de cel puțin jumătate din lungimea de undă. Totuși! La reflexie participă cel puțin două suprafețe reflectoare, astfel încât cea mai mică lungime de rezonanță a reflectorului de colț corespunde unei lungimi de undă complete.

Datorită rezonanței, un reflector de colț cu o lățime egală cu o lungime de undă poate prezenta o suprafață efectivă de reflexie de până la patru ori mai mare decât ar sugera dimensiunile sale geometrice. Reflectorul poate fi excitat și de armonici superioare. Totuși, câștigul datorat rezonanței se reduce la jumătate pentru fiecare armonică superioară. Începând de la o dimensiune egală cu zece lungimi de undă, nu se mai observă nicio influență. Comportamentul de rezonanță are însă și un efect negativ: la multiplii impari ai unei jumătăți de lungime de undă (1,5λ, 2,5λ …) se observă o reducere a suprafeței efective de reflexie cu aceiași factori.

Reflectoare de colț triedre

Figura 7: Reflector de colț alcătuit din trei suprafețe pătrate

Figura 7: Reflector de colț alcătuit din trei suprafețe pătrate

Deoarece reflectorul de colț cu două suprafețe (diedru), atunci când razele incidente se abat de la planul perpendicular pe muchie, nu mai reflectă în direcția radarului, se utilizează de obicei reflectoare de colț cu trei suprafețe. În geometrie, acestea sunt denumite triedre.

Reflector de colț triedru din plăci pătrate

Aceste reflectoare de colț sunt alcătuite din trei plăci pătrate sudate între ele la unghiuri de 90°. Suprafața proiectată este formată astfel din trei suprafețe parțiale, care sunt calculate tot cu formula (1). Totuși, această formulă trebuie aplicată de două ori pentru fiecare suprafață, iar rezultatul este luat în calcul de trei ori.

σ = 12·π·(AWR)2 ·sin2 Θ (6)
λ2

Și această formulă este valabilă numai pentru reflectoarele de colț cu trei suprafețe atunci când acestea sunt iluminate de radar din direcția axei de simetrie („Boresight”). Este, așadar, valoarea maximă care poate fi atinsă. În practică, reflectorul de colț va prezenta însă, în majoritatea cazurilor, o suprafață efectivă de reflexie considerabil mai mică, deoarece cazul particular calculat aici apare foarte rar.

Figura 8: Reflector de colț alcătuit din trei suprafețe triunghiulare

Figura 8: Reflector de colț alcătuit din trei suprafețe triunghiulare

Reflector de colț triedru triunghiular (din plăci triunghiulare)

Un reflector de colț cu trei suprafețe pătrate este relativ instabil din punct de vedere mecanic. Din acest motiv, suprafețele parțiale sunt de obicei reduse la forme triunghiulare, așa cum se arată în figurile 1 și 8. Astfel se reduce considerabil și suprafața efectivă de reflexie. În schimb, un reflector de colț alcătuit din suprafețe triunghiulare are un unghi de deschidere mai mare. Suprafața efectivă de reflexie a acestui reflector de colț triunghiular se calculează cu formula:

σ = 4·π·a4 unde a = lungimea laturilor celor trei triunghiuri isoscele
λ = lungimea de undă a radarului de supraveghere
(7)
3·λ2

Un astfel de reflector de colț are un unghi de deschidere de aproape 40°, înainte ca energia reflectată să scadă sub limita de −3 dB cunoscută din diagrama de radiație a antenei. Din acest motiv, până la opt astfel de reflectoare de colț sunt asamblate sub forma unui cub. Astfel, în fiecare direcție este activ cel puțin un reflector.

Din punct de vedere geometric, acest reflector de colț este alcătuit din 12 triunghiuri isoscele. În construcția practică însă, neglijând grosimea tablelor, se pornește de la trei plăci pătrate de aceeași dimensiune, dintre care una este tăiată în două pe diagonală, iar a doua este împărțită în patru pe diagonale. Reflectorul de colț este apoi sudat simetric din aceste șapte piese (sunt suficiente puncte de sudură în centru și la margini, dar este foarte important să se respecte unghiurile drepte). Pentru o lungime a muchiei plăcilor pătrate de 0,5 m, acest reflector de colț realizat artizanal are în banda I/J o suprafață efectivă de reflexie de peste cinci sute de ori mai mare decât cea a unei mici bărci cu vâsle fără acest reflector de colț. O astfel de țintă nu mai poate fi trecută cu vederea pe radar în navigația interioară.