Platformă de bruiaj cu perturbator pentru autoprotecție
Figura 1: Un perturbator pentru autoprotecție sub aripa stângă a unui avion Tornado
Platformă de bruiaj cu perturbator pentru autoprotecție
Un perturbator pentru autoprotecție este un perturbator amplasat de regulă într-un container exterior suspendat (POD) și transportat de o aeronavă destinată să îndeplinească alte misiuni tactice. Bruiajul echipamentelor radar inamice reprezintă doar o funcție secundară de autoprotecție. Sursa de bruiaj și aeronava de atac care trebuie protejată au aceleași coordonate în spațiu. Prin urmare, bruiajul se produce în lobul principal al diagramei de radiație a antenei și este denumit și „main lobe jamming”. Bruiajul vizibil pe echipamentul radar provine astfel din aceeași direcție ca aeronava atacatoare și furnizează radarului informații despre azimut și, după caz, despre unghiul de elevație. Bruiajul îngreunează numai măsurarea distanței.
Distanța poate fi determinată și printr-un sistem bistatic sau prin multilaterație cu ajutorul a două sau mai multor echipamente radar care observă din direcții diferite. Avantajul tactic pentru platforma de bruiaj constă atunci doar în întârzierea determinării coordonatelor. Un dezavantaj este faptul că însăși sursa de bruiaj poate fi utilizată drept țintă de rachetele antiaeriene („home on jam mode”). Pentru a împiedica acest lucru, sursa de bruiaj poate fi remorcată în urma aeronavei, ceea ce poate însă reduce manevrabilitatea acesteia.
Raportul dintre puterea bruiajului și puterea semnalului ecou este raportul dintre amplitudinea semnalului ecou, calculată cu ajutorul ecuației radarului, și puterea de bruiaj recepționată, pentru care se ia în considerare numai atenuarea în spațiul liber corespunzătoare traseului într-un singur sens. Toți ceilalți parametri relevanți pentru distanța de acțiune se simplifică în acest raport, deoarece sunt identici pentru ambele surse de radiofrecvență. Rămâne astfel raportul dintre puterile radiate echivalente liniare, neexprimate în decibeli, ale emițătorului radar și perturbatorului, înmulțit cu 4πR² ca termen rămas din atenuarea în spațiul liber și împărțit la suprafața echivalentă radar σ a platformei de bruiaj.
(1)
- ERPJam = puterea radiată echivalentă a perturbatorului;
- ERPRadar = puterea radiată echivalentă a emițătorului radar;
- R = distanța radar–platformă de bruiaj [m]
Distanța de străpungere
Puterea recepționată a semnalului ecou este invers proporțională cu puterea a patra a distanței, în timp ce puterea recepționată a semnalului de bruiaj este invers proporțională doar cu pătratul distanței. Atunci când platforma de bruiaj se apropie de radar, semnalul ecou crește mai repede decât semnalul de bruiaj. Sub o anumită distanță, semnalul ecou poate deveni mai puternic decât semnalul de bruiaj, iar radarul poate detecta aeronava și îi poate măsura distanța în pofida bruiajului. (Cu condiția ca semnalul de bruiaj să nu aducă receptorul în saturație.) Distanța dintre radar și aeronavă sub care localizarea devine posibilă este denumită burn through range RBT, deoarece marcajul țintei „străpunge” bruiajul.
(2)
Această ecuație se obține presupunând pentru raportul J/S = 1 și rezolvând ecuația (1) în raport cu distanța R.
Bruiaj de escortă
În cazul bruiajului de escortă (ESJ), o platformă de bruiaj (Escort Jammer) se află în interiorul formației de atac sau imediat lângă aceasta, cu numai o mică abatere unghiulară și/sau de distanță. Platforma de bruiaj se află astfel tot în lobul principal al diagramei de radiație a antenei radarului. Raportul dintre puterea bruiajului și puterea recepționată J/S, precum și distanța de străpungere RBT, se calculează după aceleași reguli ca în cazul unui perturbator pentru autoprotecție.