www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Identificarea zborului (FID)

Figura 1: Hidroavionul norvegian Junkers JU-52

Figura 1: Hidroavionul norvegian Junkers JU-52

Identificarea zborului (FID)

Identificarea zborului (Flight Identification, FID) reprezintă indicativul sub care un zbor este înregistrat în planul de zbor și în sistemele de control al traficului aerian. Aceasta permite asocierea datelor recepționate de la radar sau transponder cu un anumit zbor. FID nu trebuie confundată cu înmatricularea oficială a aeronavei: aceeași aeronavă poate utiliza indicative de zbor diferite pentru zboruri diferite.

Fiecare aeronavă civilă înmatriculată poartă un indicativ oficial, alcătuit dintr-un semn de naționalitate și un semn de înmatriculare. În Germania, acesta începe cu D-, urmat de patru litere, de exemplu D-ABCD. În SUA, indicativele încep cu N, urmat de o combinație de cifre și, eventual, litere. Pentru aeronavele înmatriculate în România se folosește prefixul YR-. Aceste indicative sunt înscrise permanent pe aeronavă și nu depind de numărul zborului.

În câmpul 7 al planului de zbor ICAO se înscrie Aircraft Identification (identificarea aeronavei). Aceasta conține cel mult șapte litere și/sau cifre; cratimele și spațiile nu sunt permise. Pentru zborurile de linie se utilizează, de regulă, codul ICAO de trei litere al companiei aeriene, urmat de un număr de zbor, de exemplu KLM511, BAW213 sau DLH651. Codul IATA de două litere, cum ar fi LH pentru Lufthansa, nu trebuie confundat cu indicativul ICAO de trei litere DLH.

Dacă zborul nu folosește un asemenea indicativ de companie aeriană, poate fi înscris în schimb numărul de înmatriculare al aeronavei, fără cratimă, de exemplu DABCD sau 4XBCD. Indicativul de apel utilizat în comunicațiile radio este asociat acestei identificări, dar nu trebuie neapărat pronunțat literă cu literă. Astfel, DLH651 este transmis prin radio ca Lufthansa 651, iar BAW213 ca Speedbird 213.

Un transponder Mode S poate transmite electronic Aircraft Identification. În acest scop este prevăzut, printre altele, registrul BDS 2,0. Acesta dispune de opt poziții pentru caractere, deși câmpul 7 al planului de zbor ICAO permite numai șapte caractere; pozițiile neutilizate sunt completate cu spații. Identificarea introdusă în transponder trebuie să corespundă celei din planul de zbor. Dacă nu există un plan de zbor, se folosește în schimb numărul de înmatriculare al aeronavei. Astfel, controlul traficului aerian poate asocia datele Mode S recepționate cu planul de zbor corespunzător.

Surse: