www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Clistron

Figura 1: Clistron tip NSN 662-5861 produs de English Electric Valve Co Ltd.
(prin amabilitatea OSTRON, www.ostron.de)

Figura 1: Clistron tip NSN 662-5861 produs de English Electric Valve Co Ltd.
(prin amabilitatea OSTRON)

Cuprins „Clistron”
  1. Clistron cu două cavități
  2. Clistron multicavitate
  3. Clistron multifascicul
  4. Clistron cu fascicul lamelar
  5. Clistron reflex
  6. Aplicații
  7. Istoria clistronului
  8.  Versiune video
  9. (Versiunea pentru tipărire a acestei pagini)

Ce este un clistron?

Clistron

Clistroanele sunt tuburi electronice de mare putere pentru domeniul microundelor. Acestea sunt tuburi cu timp de tranzit, utilizate în echipamentele radar ca amplificatoare sau oscilatoare. Un clistron utilizează energia cinetică a electronilor pentru a amplifica o oscilație de înaltă frecvență. În interiorul clistronului se exploatează efectul timpului de tranzit prin variația vitezei electronilor din fasciculul de electroni. Câmpul magnetic are doar rolul de a focaliza fasciculul de electroni pe întreaga sa lungime. Deoarece acest câmp magnetic este orientat paralel cu fasciculul de electroni, clistronul face parte din categoria tuburilor cu fascicul liniar. Un clistron are una sau mai multe cavități rezonante, dispuse în jurul axei longitudinale a tubului și care modulează suplimentar câmpul electric static. Clistroanele sunt proiectate de regulă pentru funcționarea la o singură frecvență fixă. Frecvența poate fi reglată în limite restrânse prin deformarea mecanică a cavităților rezonante. În funcție de numărul cavităților rezonante, clistroanele se împart în clistroane cu două cavități, clistroane multicavitate și clistroane reflex.

Câștigul clistroanelor utilizate ca amplificatoare poate fi foarte mare, uneori peste 60 dB, la puteri de ieșire care pot ajunge până la câteva zeci de megawați. Clistroanele au însă o bandă de frecvență limitată, adesea sub 2%, deoarece trebuie să utilizeze elemente rezonante. Ele necesită tensiuni de alimentare ridicate, de ordinul sutelor de kilovolți. Așa cum este de așteptat în cazul tuburilor cu vid, durata medie de funcționare până la defectare este cuprinsă aproximativ între 5 000 și 75 000 de ore.

Clistron cu două cavități

Clistronul cu două cavități este un tub amplificator utilizat în special în echipamentele radar militare. Poate fi utilizat și ca oscilator dacă semnalul de înaltă frecvență din a doua cavitate rezonantă este readus la primul rezonator printr-un cablu coaxial sau un ghid de undă. Această legătură trebuie însă să introducă o întârziere bine determinată, astfel încât oscilațiile din cavitățile rezonante să fie în fază și să se obțină o reacție pozitivă. Un astfel de oscilator cu clistron este însă nepractic, deoarece, la modificarea frecvenței, trebuie reajustate mecanic atât frecvența de rezonanță a fiecărei cavități, cât și defazajul liniei de reacție. Pentru astfel de cazuri este mai potrivit un clistron reflex.

Construcție

Dimensiunile mecanice ale unui clistron sunt determinate de dimensiunile cavităților rezonante. Un clistron cu două cavități este alcătuit dintr-un tun electronic, două cavități rezonante, un sistem magnetic pentru focalizarea fasciculului de electroni și un colector. Pentru obținerea unor puteri mari, tunul electronic trebuie să emită un număr mare de electroni. Clistronul cu două cavități utilizează două cavități rezonante dispuse în jurul axei tubului, care modulează câmpul electric. În centrul acestor cavități se află o grilă sau o structură perforată care permite trecerea fasciculului de electroni. Prima cavitate, în care este cuplat semnalul ce trebuie amplificat, este denumită rezonator de grupare (engl.: ”buncher“). A doua cavitate, din care este extras semnalul amplificat, este denumită rezonator de ieșire (engl.: ”catcher“). Zona dintre cavitățile rezonante este denumită „spațiu de derivă” sau „spațiu de tranzit”. Colectorul preia energia rămasă a fasciculului de electroni și o transformă în căldură.

Spațiu de derivă
Modulația densității
Cavitate
rezonantă
Cavitate
rezonantă
Colector
Buclă de cuplare
Catod
Încălzire
Anod
Fascicul de electroni
Sistem magnetic
Intrare RF
Ieșire RF

Figura 2: Principiul de funcționare al unui clistron

Spațiu de derivă
Modulația densității
Cavitate
rezonantă
Cavitate
rezonantă
Colector
Buclă de cuplare
Catod
Încălzire
Anod
Fascicul de electroni
Sistem magnetic
Intrare RF
Ieșire RF

Figura 2: Principiul de funcționare al unui clistron

kathode magnet magnet buncher anode beam catcher coll.
Spațiu de derivă
Modulația densității
Rezonator
de grupare
Rezonator
de ieșire
Colector
Buclă de cuplare
Catod
Încălzire
Anod
Fascicul de electroni
Sistem magnetic
Intrare RF
Ieșire RF

Figura 2: Principiul de funcționare al unui clistron
(imagine interactivă)

Descrierea funcționării

Colectorul este conectat la potențialul de masă. În schimb, catodul și anodul sunt alimentate cu așa-numita tensiune de fascicul, care poate ajunge la câteva sute de kilovolți, motiv pentru care colectorul generează radiații X parazite și trebuie ecranat cu plumb.

Electronii emiși de catod sunt accelerați mai întâi de tensiunea continuă ridicată dintre anod și catod, înainte de a ajunge cu viteză uniformă în zona rezonatorului de grupare. Semnalul cuplat în rezonatorul de grupare generează un câmp electric local suplimentar. Direcția câmpului electric se modifică în funcție de frecvența semnalului din rezonatorul de grupare. Aceste variații accelerează și încetinesc alternativ electronii din fasciculul de electroni. Electronii care traversează rezonatorul de grupare în momentele în care tensiunea semnalului trece prin zero îl traversează cu viteză neschimbată; cei care îl traversează în timpul semialternanțelor pozitive ale tensiunii semnalului sunt accelerați; iar cei care îl traversează în timpul semialternanțelor negative ale tensiunii semnalului sunt încetiniți. Această variație a vitezei electronilor în spațiul de derivă este denumită modulație de viteză. Electronii mai rapizi îi ajung din urmă pe cei mai lenți. În aceste puncte electronii se grupează și rezultă o modulație a densității.

Rolul celui de-al doilea rezonator cavitar, rezonatorul de ieșire, este de a prelua energia cinetică din fasciculul de electroni. Rezonatorul de ieșire este amplasat de-a lungul axei fasciculului de electroni într-un punct în care modulația densității este maximă. Poziția sa este determinată de timpul de tranzit al grupurilor de electroni la frecvența proprie de rezonanță a cavităților. Electronii părăsesc apoi rezonatorul de ieșire cu o viteză redusă și ajung la colector. În colector, energia rămasă a acestor electroni este transformată în energie termică. Colectorul are adesea o construcție internă foarte complexă, pentru a împiedica reflectarea electronilor înapoi în spațiul de derivă.

Date tehnice

Randamentul unui clistron cu două cavități rezultă din raportul dintre puterea furnizată clistronului de sursa de alimentare în curent continuu și puterea de înaltă frecvență livrată. Pentru un clistron cu două cavități, acesta este de aproximativ 40%. Pierderile apar în principal din cauza grupării neideale a electronilor și a energiei reziduale a electronilor, care este transformată în căldură în colector. Puterea medie de ieșire poate ajunge până la 500 kW, iar puterea în impuls până la 30 MW la 10 GHz. Câștigul de putere poate ajunge până la 30 dB.

Figura 3: Construcția unui clistron multicavitate

Figura 3: Construcția unui clistron multicavitate

kathode magnet magnet buncher anode beam catcher coll. add.o add.u

Figura 3: Construcția unui clistron multicavitate
(imagine interactivă)

Clistron multicavitate

Câștigul, puterea și randamentul clistroanelor pot fi îmbunătățite considerabil prin introducerea unor cavități rezonante suplimentare între rezonatorul de intrare și cel de ieșire al unui clistron cu două cavități. Cavitățile rezonante suplimentare servesc la accentuarea modulației vitezei fasciculului de electroni și determină creșterea puterii de ieșire. În acest fel, grupurile de electroni din fascicul devin mai bine delimitate. Clistroanele multicavitate pot fi utilizate fie pentru creșterea câștigului, fie pentru mărirea benzii de frecvență a tubului. Ele funcționează adesea cu cavități rezonante ușor dezacordate, obținându-se astfel, deși cu un câștig redus, o bandă de frecvență considerabil mai largă, de până la 8%.

Un concept mai nou, Kladistron (denumire derivată din: Klystron adiabatic), desemnează clistroane de mare putere prevăzute cu un număr mare de cavități rezonante (cel puțin de două ori mai multe decât într-un clistron convențional). Astfel de Kladistron nu sunt însă utilizate în echipamentele radar.

Figura 4: Model în secțiune al unui clistron multifascicul cu 8 surse de fascicule de electroni de la TESLA

Figura 4: Model în secțiune al unui clistron multifascicul cu 8 surse de fascicule de electroni de la TESLA

Clistron multifascicul

Clistroanele multifascicul sunt clistroane prevăzute cu mai multe fascicule de electroni. Simplificat, ele pot fi considerate ca un număr de clistroane cu câte un singur fascicul de electroni, care funcționează în paralel și utilizează rezonatoare comune de intrare și de ieșire. Celelalte cavități rezonante și sistemele de focalizare pot fi comune sau separate. Clistroanele multifascicul pot furniza o putere de înaltă frecvență mai mare la tensiuni continue mai reduse (tipic 50 până la 80%). Din cauza vitezei medii mai mici a electronilor care rezultă astfel, ele sunt și mai scurte (tipic 30 până la 60%). Un alt avantaj al clistroanelor multifascicul este banda de frecvență mai largă. Clistroanele multifascicul sunt focalizate fie cu ajutorul câmpurilor magnetice, fie electrostatic.

Clistroanele multifascicul ating un randament de 60 până la 80%. Ele sunt utilizate în principal în cercetare, în acceleratoare de particule. În contextul termenului „clistron multifascicul”, clistroanele cu un singur fascicul de electroni sunt denumite mono-beam klystron.

Figura 5: Semicarcasă frezată într-un profil turnat continuu pentru un clistron cu fascicul lamelar

Spațiu de derivă
Colector
Ieșire RF
Intrare RF

Figura 5: Semicarcasă frezată într-un profil turnat continuu pentru un clistron cu fascicul lamelar

Clistron cu fascicul lamelar

În clistroanele analizate până acum, secțiunea transversală a fasciculului de electroni era circulară. Într-un clistron cu fascicul lamelar, aceasta este însă aplatizată. Această formă este obținută printr-o construcție specială a tunului electronic.

Clistroanele cu fascicul lamelar utilizează un fascicul de electroni cu o densitate de curent considerabil mai redusă. Deoarece solicitarea catodului este mult mai mică, se poate obține și o durată de viață mai mare. Ele pot fi realizate și sub forma unor clistroane multifascicul, de exemplu prin dispunerea într-un singur tub a două fascicule electronice plate, unul deasupra celuilalt, formând un Double Sheet-Beam Klystron (DSBK).

Fabricarea unui clistron cu fascicul lamelar este mult mai simplă și necesită considerabil mai puține piese individuale. Toate cavitățile rezonante și colectorul sunt prelucrate într-un profil plat realizat din material masiv. Împreună cu un al doilea profil realizat în oglindă și suprapus peste primul, acesta formează întreaga structură rezonantă a clistronului. Această construcție permite o răcire mult mai eficientă decât în cazul clistroanelor clasice.

Clistron reflex
Catod
Cablu coaxial cu
buclă de cuplare
Cavitate
rezonantă
Electronii trec
prin orificii

Figura 6: Cavitatea rezonantă a clistronului reflex

Catod
Cablu coaxial cu
buclă de cuplare
Cavitate
rezonantă
Electronii trec
prin orificii

Figura 6: Cavitatea rezonantă a clistronului reflex

Un alt tub cu timp de tranzit, utilizat frecvent ca oscilator de înaltă frecvență, este clistronul reflex. În locul colectoarelor utilizate la clistroanele multicavitate, clistronul reflex conține un electrod reflector încărcat negativ. Fasciculul de electroni este modulat în viteză în modul cunoscut, de către o cavitate rezonantă care oscilează la frecvența sa proprie. Reacția necesară pentru menținerea unei oscilații neamortizate se obține prin retrimiterea spre cavitatea rezonantă, cu ajutorul electrodului reflector negativ, a grupurilor de electroni formate prin modulația vitezei. Acolo, acestea cedează din nou energia lor cavității rezonante. Acest electrod reflector polarizat negativ este denumit „Repeller” în sursele de limbă engleză. Datorită reflexiei fasciculului de electroni, acest tub cu timp de tranzit este denumit „clistron reflex”.

Cel puțin un perete al cavității rezonante trebuie să fie flexibil pentru a compensa toleranțele de fabricație ale tubului. Din acest motiv nu există două clistroane reflex perfect identice, chiar dacă provin din aceeași serie de fabricație. Fiecare clistron reflex are, prin urmare, propriul protocol de calibrare.

Anod de
accelerare
Catod
Buclă de cuplare
Spațiu de
reflexie
Reflector
Cavitate
rezonantă

Figura 7: Circuit cu clistron reflex

Anod de
accelerare
Catod
Buclă de cuplare
Spațiu de
reflexie
Reflector
Cavitate
rezonantă

Figura 7: Circuit cu clistron reflex

Pentru funcționarea clistronului reflex sunt necesare trei surse de tensiune:

  1. tensiunea de încălzire,
  2. tensiunea anodică pozitivă aplicată cavității rezonante, denumită adesea tensiune de fascicul, pentru accelerarea fasciculului de electroni și
  3. tensiunea negativă aplicată reflectorului, care reflectă grupurile de electroni spre cavitatea rezonantă.

Focalizarea electronilor într-un fascicul îngust și bine concentrat este realizată, de asemenea, de câmpul electrostatic generat în interiorul tubului de potențialul pozitiv al cavității rezonante. Datorită lungimii relativ reduse a fasciculului de electroni, această focalizare nu prezintă dificultăți deosebite.

Tensiunea negativă a reflectorului trebuie reglată astfel încât gruparea electronilor produsă prin modulația vitezei să atingă un maxim exact în momentul în care fasciculul de electroni revine la cavitatea rezonantă. În acel moment se transferă cantitatea maximă de energie de la fasciculul de electroni către oscilațiile RF din cavitate. Această tensiune poate devia ușor de la valoarea optimă, ceea ce produce o mică variație a frecvenței, de aproximativ 1 până la 2 procente, dar și o reducere a puterii de ieșire. Această proprietate a făcut ca tubul să fie deosebit de potrivit ca oscilator în circuitele de recepție, în special pentru reglarea automată a frecvenței.

Aplicații

Figura 8: Clistron reflex K-806 provenit dintr-un aparat de măsură

Figura 8: Clistron reflex K-806 provenit dintr-un aparat de măsură

Clistroanele au un domeniu larg de utilizare în tehnica de înaltă frecvență, deoarece puterile care pot fi obținute cu ajutorul clistroanelor nu pot fi atinse cu componente semiconductoare. Din acest motiv este acceptată probabilitatea mai mare de defectare caracteristică tuburilor cu vid.

Autor: Christian Wolff, traducere în limba română: Bogdan Marinescu