Radar Doppler
Figura 1. Impuls alternativ: în limba germană, așa-numitul „Läuschen” (păduche mic)
Figura 1. Impuls alternativ: în limba germană, așa-numitul „Läuschen” (păduche mic)
Ce este un radar Doppler?
Radar Doppler
Radarul Doppler este denumirea obișnuită pentru un radar care utilizează efectul Doppler la recepția semnalului ecou. În radarele moderne, acest lucru se întâmplă fără excepție. Prin urmare, termenul suplimentar „doppler” poate fi omis. Cu toate acestea, dacă se utilizează termenul „radar doppler”, aceasta înseamnă că nu este vorba despre un radar cu unde continue cu modulație de frecvență (FMCW).
Istorie
Cu toate acestea, în istoria radarului, lucrurile nu au stat întotdeauna așa. Primele radare care puteau utiliza frecvența Doppler pentru a suprima semnalele provenite de la obiecte staționare au fost „giganții din Würzburg” (Würzburg Riese ), construiți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În special acele seturi care erau echipate cu dispozitivul „Würzlaus”. Acesta era un filtru special la frecvența intermediară, care filtra semnalele de ecou ale obiectelor staționare. Acest radar a fost primul radar Doppler din lume.
În radarele dezvoltate în anii postbelici pentru suprimarea semnalelor provenite de la obiecte staționare se folosea
compararea fazelor între două perioade de impulsuri.
Pentru realizarea acesteia,
heterodina coerentă,
care face parte din sistemul de recepție-transmisie al radarului, era reglată cu precizie la frecvența intermediară a receptorului în timpul calibrării.
Semnalul de ecou de la o țintă fixă genera un impuls de formă stabilă,
în timp ce semnalul reflectat de la o țintă în mișcare era un impuls alternativ (bipolar).
În conformitate cu denumirea codificată a filtrului „Würzlaus”,
acest impuls bipolar era numit în limba germană „Läuschen” până la sfârșitul anilor 80.
Ulterior, termenul „radar Doppler” a fost utilizat într-un sens ușor modificat:
- În ceea ce privește radarele cu unde continue nemodulate pentru senzori de mișcare, termenul a fost utilizat pentru a spori importanța modulelor radar simple, înțelegând, în același timp, că radarele de acest tip nu pot recepționa nimic altceva decât semnale cu deplasare Doppler a frecvenței.
- Pentru radarele meteorologice, adăugarea termenului „doppler” la denumirea radarului a fost utilizată inițial pentru a sublinia faptul că radarul este mai modern. Ulterior, odată cu dezvoltarea, la sfârșitul anilor 1990, a radarelor polarimetrice, acest termen a început să desemneze, dimpotrivă, radarele învechite, capabile să funcționeze numai cu o singură polarizare a undei electromagnetice emise.
Utilizarea frecvenței Doppler
În radarele moderne, frecvența Doppler este utilizată pentru a rezolva diverse sarcini:
- Aplicația clasică – încă utilizată pentru a distinge țintele mobile de cele fixe.
- Frecvența Doppler poate fi măsurată direct în dispozitivele radar moderne prin intermediul transformării rapide Fourier. În radarele meteorologice specializate, se măsoară astfel viteza și direcția vântului. În radarele de supraveghere, măsurarea frecvenței Doppler este utilizată pentru a evalua viteza radială a țintei.
- În radarele de supraveghere, în plus, se utilizează seturi mari de filtre Doppler pentru a rezolva problema identificării (recunoașterii) țintei. În cel mai bun caz, în acest mod se poate determina chiar și tipul de avion.
- Pentru radarele de bord utilizate pe vehicule aeriene, în anii 1970 a fost dezvoltată o formă complet nouă de măsurare a unghiului lateral cu ajutorul frecvenței Doppler, așa-numita focalizare Doppler a fasciculului.