Semnale nedorite pe ecranul radarului: clutter radar
Ilustrația 1: Radarul recepționează ecouri de la toate obiectele aflate în diagrama de radiație a antenei, inclusiv de la obiectele nedorite.
Ilustrația 1: Radarul recepționează ecouri de la toate obiectele aflate în diagrama de radiație a antenei, inclusiv de la obiectele nedorite.
Semnale nedorite pe ecranul radarului: clutter radar
Prin termenul „clutter” se înțeleg semnalele ecou recepționate și afișate de radar, dar care sunt nedorite, deoarece reduc probabilitatea de detecție a țintelor de interes.
- Ecourile denumite clutter terestru provin de la ținte fixe, precum clădiri, copaci, forme de relief și alte obiecte asemănătoare.
- Clutter-ul marin este format din ecourile reflectate de valurile mării. Sub acțiunea vântului, aceste valuri capătă o viteză radială care determină apariția unei frecvențe Doppler în ecourile recepționate. De aceea, aceste perturbații sunt foarte dificil de suprimat.
- Vorbim despre clutter meteorologic atunci când norii, ploaia, zăpada sau ceața sunt detectate și afișate de radar ca ținte.
Ilustrația 2: Ecran PPI cu ecouri radar și perturbații provenite de la ținte fixe (clutter)
Ilustrația 2: Ecran PPI cu ecouri radar și perturbații provenite de la ținte fixe (clutter)
Metode avansate de prelucrare a semnalelor, care utilizează printre altele efectul Doppler, reduc efectele negative ale acestor perturbații. Aceste metode sunt cunoscute sub denumirea de „Selecția Țintelor Mobile” (SȚM), în engleză „Moving Target Indication” (MTI). Ele exploatează diferențele dintre ecourile impulsurilor de emisie succesive, de exemplu prin compensare între perioadele de repetiție.
- Metode care nu utilizează efectul Doppler
- Metode Doppler
- Alte metode
Clutter-ul marin
Ilustrația 3: Clutter marin pe un ecran PPI
Clutter-ul marin este format din ecouri nedorite reflectate de crestele valurilor mării. Spre deosebire de țintele fixe de pe uscat, aceste creste nu rămân într-o poziție constantă. Sub acțiunea vântului, crestele valurilor se deplasează, iar viteza lor radială produce o frecvență Doppler în ecourile recepționate. De aceea, aceste perturbații sunt foarte greu de eliminat cu sistemul SȚM fără a provoca, în același timp, pierderi în distanța de detecție.
În imagine este prezentat clutter-ul marin, vântul venind din direcția aproximativă de 310° (nord-vest) sau din direcția opusă. (Din păcate, dintr-o singură imagine statică a ecranului PPI nu se poate determina dacă frecvența Doppler este pozitivă sau negativă. Numai prin observarea atentă a ecranului real pentru o perioadă mai lungă se poate remarca deplasarea punctelor de clutter, ceea ce permite determinarea semnului frecvenței Doppler.)
Sistemul SȚM „curăță” foarte clar zona în care viteza radială a valurilor este foarte mică.
Harta țintelor fixe
Ilustrația 4: Harta țintelor fixe pe suport de hârtie
Această metodă datează din perioada în care un operator radar stătea încă în fața unui ecran PPI pentru a observa manual țintele. În prezent, metoda este utilizată cel mult atunci când toate celelalte echipamente de suprimare a clutter-ului sunt defecte. Operatorul trebuia să memoreze o hartă grafică a distribuției clutter-ului în jurul amplasamentului radarului, pentru a putea recunoaște țintele reale chiar și în zonele acoperite de ecouri nedorite.
Metoda statistică folosind harta clutter-ului
Această hartă a țintelor fixe poate fi memorată și gestionată electronic. Pentru fiecare unghi de azimut și fiecare celulă de distanță se stochează amplitudinile tipice ale ecourilor. Sunt afișate în principal ecourile ale căror amplitudini diferă semnificativ de valorile memorate. Prin utilizarea calculatoarelor performante, această metodă a devenit un mijloc foarte eficient de suprimare a clutter-ului provenit de la țintele fixe.
Autor: Christian Wolff, traducere în limba română: Bogdan Marinescu