www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Măsurători Dual Doppler

Radar 1
Radar 2
Linie de bază
30 … 60 km
60°≤ Δβ ≤120°
60°≤ Δβ ≤120°

Figura 1: Geometria Dual Doppler: zona utilizabilă pentru o analiză Dual Doppler este evidențiată cu gri

Măsurători Dual Doppler

În cadrul măsurătorilor Dual Doppler, datele obținute simultan de la două (sau mai multe) radare învecinate sunt combinate, pentru a utiliza informații suplimentare la determinarea câmpului de vânt orizontal sau, după caz, tridimensional.

Un singur radar poate măsura, folosind frecvența Doppler, doar viteza radială relativă față de radar. Viteza vântului față de sol poate fi calculată numai presupunând că vântul este uniform, pe baza valorilor obținute în timpul unei rotații complete a antenei radar, utilizând punctele de viteză Doppler nulă pentru determinarea direcției vântului. Această măsurătoare devine mult mai precisă și mai detaliată atunci când două radare învecinate furnizează date despre același obiect reflector. Din aceste două frecvențe Doppler măsurate se poate calcula cu precizie direcția de deplasare și viteza față de sol.

O geometrie bună de măsurare se obține atunci când cele două radare sunt amplasate la o distanță de aproximativ 30 până la 60 km unul de celălalt. Acestea trebuie să observe obiectul reflector din unghiuri de observație diferite. Cele mai precise rezultate se obțin atunci când diferența dintre unghiurile de azimut este de 90°. Acestea sunt toate punctele aflate pe cercul al cărui diametru este egal cu distanța dintre cele două radare și pe circumferința căruia se află ambele radare. Diferența dintre unghiurile de azimut măsurate ar trebui să fie, pe cât posibil, mai mare de 60°, dar mai mică de 120°, deoarece altfel diferența de frecvență Doppler devine prea mică și măsurarea își pierde precizia.

Pentru un câmp de vânt orizontal, cele două componente vectoriale U (est–vest) și V (nord–sud) se calculează astfel (toate unghiurile sunt exprimate în grade):

(1)

  • νR1 = viteza radială a radarului 1
  • νR2 = viteza radială a radarului 2
  • β1 = unghiul de azimut al radarului 1
  • β2 = unghiul de azimut al radarului 2
  • θ1 = unghiul de elevație al radarului 1
  • θ2 = unghiul de elevație al radarului 2

Figura 2: Exemplu de câmp de vânt orizontal

Figura 2: Exemplu de câmp de vânt orizontal

Din aceste două componente vectoriale se poate desena, pentru fiecare celulă de distanță din interiorul zonei geometrice utilizabile (evidențiată cu gri în figura 1), un vector de mici dimensiuni care indică direcția vântului, iar lungimea sa reprezintă viteza vântului. Există și reprezentări în care toți vectorii de direcție au aceeași lungime, iar viteza este indicată printr-un cod de culori.