Un aparat radar propriu
Figura 1: Modul emițător/excitator pentru generarea și modularea semnalului de radiofrecvență.
Un aparat radar propriu
Schema de principiu
La început se va construi un radar cu undă continuă (radar CW) care va avea deja posibilitatea de a funcționa ca un radar FMCW. Astfel, se exclude pericolul reprezentat de puterile de impuls ridicate. Puterile de emisie sunt de ordinul miliwaților, cu mai multe ordine de mărime sub limitele admise. Concepția permite extinderi ulterioare, după testarea cu succes a radarului CW și FMCW. De exemplu, este prevăzută extinderea la un radar cu impulsuri mit modulație intrapuls (așa-numitul „radar chirp”), sau comutarea între aceste moduri de funcționare printr-o linie de comandă.
Figura 2: Reprezentare orientativă a unei scheme-bloc
Schema-bloc
În principiu, este necesar un emițător a cărui frecvență să poată fi modulată. Tensiunea de comandă pentru modulație va fi generată de un mic Raspberry Pi, prin intermediul unui convertor digital-analogic.
Elementul principal al receptorului este un osciloscop USB mic și ieftin (magazinul ELV nr. articol 68-09 93 35). Din păcate, sensibilitatea lui nu este suficientă pentru acest scop, astfel încât trebuie construit un amplificator suplimentar. Frecvența limită superioară a acestui osciloscop este de 200 kHz, valoare aflată la limita utilizabilului. Alternativele capabile să măsoare frecvențe de până la 200 MHz costă între două și trei mii de euro. (Cine are deja un osciloscop îl poate utiliza.)
Acest Raspberry Pi ar urma să îndeplinească și rolul de procesor de semnal radar. Chiar dacă generarea tensiunii de acord consumă deja o mare parte din puterea de calcul, el ar trebui să poată executa și software-ul de operare, adică prelucrarea și afișarea semnalului ecou. (Dacă nu reușește, un al doilea Raspberry Pi ar fi totuși accesibil.)
Antena
Antena este componenta pentru care se pot cheltui inutil cei mai mulți bani. Dacă se folosește o singură antenă (ca în figura 1), este necesar un circulator cu ferită pentru separarea căilor de emisie și recepție. Acesta costă între 200 și 600 de euro în magazinele online, la care se adaugă cheltuieli mari de transport, deoarece componentele magnetice necesită ambalaje speciale pentru a putea fi transportate, de exemplu, cu avionul. Diferența de calitate constă în izolarea dintre calea de emisie și cea de recepție, care poate fi între 16 și 23 dB. Două antene separate, de calitate echivalentă, pot fi realizate cu numai o fracțiune din acest cost. Deoarece este vorba despre o bandă WLAN, pot fi utilizate oricare două antene WLAN, cumpărate sau construite acasă.
Dacă însă antena trebuie montată în fața unui reflector parabolic, sunt necesare fie două reflectoare parabolice (așa cum se arată aici), fie trebuie aleasă totuși varianta cu un circulator cu ferită, deoarece numai un singur radiator primar poate fi poziționat exact în focar. La utilizarea unui radiator tip horn în fața unui reflector parabolic, un circulator cu ferită de bună calitate este indispensabil. Cele două componente sunt, de asemenea, comparabil de scumpe. La nevoie, însă, două radiatoare tip horn pot fi construite acasă.
Figura 3: Schema-bloc a emițătorului în varianta cu două antene, fără circulator cu ferită
Emițătorul
Elementul principal al emițătorului este un oscilator comandat în tensiune (VCO) care poate parcurge întregul domeniu de frecvențe permis. Trebuie avut grijă ca tensiunea de acord și cea de alimentare să fie în jur de 5 volți, astfel încât și tensiunile de alimentare necesare să rămână în acest domeniu. O asemenea componentă este disponibilă de la Mini-Circuits la un preț relativ avantajos de aproximativ 80 … 90 €: ZX95-2490+. Atenție! Acest VCO nu trebuie alimentat fără o sarcină conectată: altfel se defectează imediat și iremediabil.
Figura 1 prezintă un montaj experimental, puțin diferit însă de cel din schema-bloc din figura 2. Amplificatorul de radiofrecvență are aici un câștig mult prea mare. De aceea a fost necesar un atenuator de -9 dB conectat la ieșirea VFO-ului (care îl și protejează suplimentar). Semnalul de radiofrecvență este împărțit pe două căi: calea de emisie și partea utilizată în receptor ca frecvență a oscilatorului local.
În figura 3, componentele pentru care trebuie proiectată o placă de circuit imprimat proprie sunt marcate cu verde. Este vorba despre un convertor digital-analogic pasiv (D/A-C), simplu, cu o rețea R/2R, care, în cazul cel mai simplu, utilizează ieșirile digitale (GPIO) ale Raspberry Pi. Deoarece convertorul D/A este pasiv, viteza sa depinde numai de Raspberry Pi. Deocamdată nu sunt necesare impulsuri de sincronizare. Pentru generarea unui impuls în dinți de ferăstrău, Raspberry Pi trebuie doar să incrementeze binar aceste ieșiri. Este posibilă fără probleme și generarea unui impuls triunghiular. Utilizarea a 8 sau 12 biți influențează cât de mult se apropie semnalul în dinți de ferăstrău de o tensiune în trepte. Domeniul de frecvențe disponibil este împărțit fie în 256, fie în 4096 de trepte. La 250 MHz, aceste trepte sunt de 1 MHz sau de 62 kHz. Dacă impulsul în dinți de ferăstrău trebuie să dureze aproximativ 1 ms, Raspberry Pi trebuie să numere cu aproximativ 4 MHz.
Amplificatorul operațional (OPV) care urmează transformă tensiunea limitată inițial de nivelurile logice într-o tensiune de acord care utilizează complet domeniul VCO-ului. Montajul ar funcționa și fără acest OPV, dar s-ar pierde o mare parte din domeniul de frecvențe disponibil.
Desigur, și un generator analogic simplu de semnal în dinți de ferăstrău ar putea îndeplini această funcție. Dezavantajul este că radarul ar putea genera numai acest tip de semnal și nu ar mai putea fi extins ulterior, de exemplu, la un radar cu impulsuri modulate în fază.
Receptorul
Pentru început, receptorul constă practic numai dintr-un mic osciloscop USB. Modelul ales este foarte simplu și poate prelucra frecvențe analogice de până la 200 kHz. Această limită este, de fapt, mult prea mică; de aceea versiunea este potrivită doar provizoriu, pentru verificarea funcționării, și ar trebui înlocuită ulterior cu un model mai performant. Pentru început, însă, facilitează dimensionarea preamplificatorului, care nici el nu necesită o frecvență limită mai mare. (La realizarea convertorului D/A descris la emițător, acest osciloscop USB poate fi deja utilizat ca osciloscop.)
Pentru o deviație de frecvență de 250 MHz în 1 ms, frecvența de 200 kHz corespunde unei întârzieri de 0,8 µs. Aceasta corespunde unei distanțe de 0,8·150 m = 120 m. Din punctul de vedere al puterii disponibile, această distanță nu poate fi atinsă cu acest emițător. Dacă radarul trebuie să funcționeze numai la distanțe foarte mici (într-o sală de clasă), frecvența de numărare ar putea fi chiar dublată sau cvadruplată. Cele 4096 de trepte de numărare ar fi parcurse astfel în 250 sau 500 µs, cu o limitare (provizorie) a distanței la 30 sau 60 m.
Fără tensiune de modulație, circuitul din figura 1 funcționează ca un radar CW. Inițial, acesta poate detecta numai frecvențe Doppler și nu poate măsura distanțe. Frecvențele Doppler așteptate în această bandă pot fi calculate și sunt, de exemplu, de aproximativ 320 Hz la o viteză de 30 km/h.
Dacă modulul osciloscopului USB ales nu poate afișa un spectru de frecvențe, este dificil să se identifice un semnal ecou ca atare. Pe ecran apar semnale sinusoidale care se deplasează complet nesincronizat. Acestea seamănă cu brumul rețelei electrice și pot fi ușor confundate cu el. Dar dacă, la deplasarea unui obiect metalic în fața antenei, acest aparent brum își modifică amplitudinea și frecvența, atunci există deja motive de bucurie!
Dacă însă modulul osciloscopului USB dispune de o funcție de analiză spectrală, frecvența măsurată a semnalului ecou (adică frecvența Doppler) constituie o măsură a vitezei relative cu care se deplasează obiectul reflectant.
Estimarea costurilor
O listă preliminară de componente oferă o imagine de ansamblu asupra materialelor necesare până aici și o estimare parțială a costurilor:
| Modul | Tip | Cantitate | Furnizor | Preț |
|---|---|---|---|---|
| Oscilator comandat în tensiune | ZX95-2490+ | 1 | Mini-Circuits | 42,89 € |
| Amplificator tampon | ZX60-242LN+ | 1 | Mini-Circuits | 57,55 € |
| Divizor de putere | ZX10-2-332+ | 1 | Mini-Circuits | 33,46 € |
| Amplificator cu zgomot redus | ZX60-P105LN+ | 1 | Mini-Circuits | 73,25 € |
| Mixer | ZX05-C42+ | 1 | Mini-Circuits | 39,40 € |
| Antenă parabolică cu grilaj | TL-ANT2424B | 1 | aprox.40,00 € | |
| Circulator cu ferită | AT11B-TE207-AF | 1 | Aaren | 155,00 € |
| Osciloscop USB | USB-MSM | 1 | ELV | 39,95 € |
| Raspberry Pi | Tip B+ | 1 | ELV | 32,95 € |
| Cablu RG402, conectori SMA | 50,00 € | |||
| Total | 589,44 € |
(Faptul că pentru funcționare este necesar și un calculator complet nu a fost inclus în acest calcul, deoarece de obicei acesta există deja.)
Această estimare a fost realizată în jurul anului 2018. Pe lângă faptul că prețurile scad foarte rar, din păcate, unele dintre modulele Mini-Circuits nu mai sunt fabricate.