Corelarea prin centrul de greutate
Figura 1. Procesorul de semnal generează o matrice de celule care conține informații despre puterea semnalelor recepționate
Figura 2. Corelarea pe distanță formează grupuri de celule
Figura 3. Corelarea pe azimut generează plotul radar
Corelarea prin centrul de greutate
În procesoarele moderne de ploturi radar se utilizează, în general, metode de corelare mai performante decât metoda simplă a „ferestrei glisante”.
Una dintre aceste metode constă în determinarea poziției plotului radar prin calcularea centrului său de greutate. În acest scop se construiește mai întâi distribuția amplitudinilor (puterilor) semnalelor detectate, prin memorarea acestora într-o matrice de celule „azimut – distanță”. Celulele ocupate sunt apoi analizate și grupate pentru a forma regiuni care conțin, cu cea mai mare probabilitate, semnale reflectate de țintă. Gruparea se realizează mai întâi pe distanță și apoi pe azimut. Rezultatul este un ansamblu de celule cu o anumită formă geometrică, nu întotdeauna regulată. Poziția plotului radar este determinată cu ajutorul unui algoritm special, care calculează centrul de greutate pe baza datelor furnizate de procesorul de semnal. Principiul acestei metode este ilustrat în figurile 1–3.
Metoda de corelare prin centrul de greutate utilizează mai eficient informațiile conținute în semnalele radar și permite determinarea cu o precizie mai mare a coordonatelor țintei detectate.
Autor: Christian Wolff, traducere în limba română: Bogdan Marinescu