www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Marcaj temporal

Detector
I&Q
MTI / MTD
canal I
MTI / MTD
canal Q
sumă
vectorială
detector
de ploturi
extractor
de ploturi
procesor
de ploturi
combinator
de ploturi
surse diferite
PSR și SSR
praguri
informație de distanță (ceas)
informație de azimut (ACP)
frecvență
intermediară
semnal video
bipolar
semnal video
unipolar
detecții
mesaje
ploturi
traiectorii
procesarea semnalelor radar
procesarea datelor radar
timp real
întârzieri
necunoscute
marcaj
temporal

Figura 1. Necesitatea utilizării unui marcaj temporal

Marcaj temporal

Până la procesorul de date radar, prelucrarea poate fi considerată în continuare o prelucrare în timp real. Întârzierile mici, de ordinul câtorva microsecunde, sunt identice pentru toate țintele. Prin urmare, ele pot fi compensate direct la calcularea distanței până la țintă. Chiar și întârzierile mult mai mari produse de compensarea între perioade, care pot ajunge la una sau mai multe perioade de repetare a impulsurilor, sunt aceleași pentru toate semnalele și pot fi compensate în același mod.

Informațiile privind azimutul și distanța corespunzătoare ecoului aflat în curs de prelucrare ajung la extractorul de ploturi pe căi diferite și până în acest moment nu sunt încă asociate între ele. Întârzierile constante sunt admisibile în această etapă, deoarece pot fi compensate tocmai datorită valorii lor constante.

Detector
I&Q
MTI / MTD
canal I
MTI / MTD
canal Q
sumă
vectorială
detector
de ploturi
extractor
de ploturi
procesor
de ploturi
combinator
de ploturi
surse diferite
PSR și SSR
praguri
informație de distanță (ceas)
informație de azimut (ACP)
frecvență
intermediară
semnal video
bipolar
semnal video
unipolar
detecții
mesaje
ploturi
traiectorii
procesarea semnalelor radar
procesarea datelor radar
timp real
întârzieri
necunoscute
marcaj
temporal

Figura 1. Necesitatea utilizării unui marcaj temporal

După extragerea ploturilor radar însă, această referință temporală constantă se pierde, deoarece unele ploturi pot fi prelucrate imediat, în timp ce altele trebuie să treacă mai întâi prin mai multe filtre, fără ca ulterior să mai fie cunoscută durata exactă a acestei întârzieri. De exemplu, la combinarea datelor provenite de la două radare primare diferite, întârzierea poate ajunge până la o rotație completă a antenei, adică între 5 și 15 secunde. În acest interval, o aeronavă care zboară cu viteză mare poate parcurge o distanță considerabilă, astfel încât combinarea corectă a acestor date fără o referință temporală devine imposibilă.

Din acest motiv, procesorul de ploturi adaugă un marcaj temporal fiecărui plot. Formatele moderne de date radar trebuie, prin urmare, să prevadă un câmp dedicat acestei informații temporale. Fiecare radar dispune de o sursă de timp de înaltă precizie, utilizată atât la prelucrarea semnalelor radarului primar, cât și ale radarului secundar. Aceasta poate fi un ceas atomic intern sau o referință temporală bazată pe GPS.

Ploturile mai vechi sunt afișate pe ecran sub forma unor puncte mici în urma simbolului țintei. Aceste puncte reproduc efectul de persistență al afișajelor clasice cu tub catodic (CRT) și sunt denumite „Track History”. Pentru ca acest lucru să fie posibil, sistemul trebuie să recunoască în mod fiabil legătura dintre un plot mai vechi și unul mai nou aparținând aceleiași ținte. Acest subiect va fi prezentat în capitolul următor, dedicat urmăririi automate a țintelor (Local Tracking).

Autor: Christian Wolff, traducere în limba română: Bogdan Marinescu