Urmărirea zborurilor ADS-B bazată pe sateliți
Figura 1: Din 7 mai 2013, satelitul ESA PROBA-V orbitează în jurul Pământului având la bord un receptor pentru semnalele ADS-B emise de aeronave.
Figura 1: Din 7 mai 2013, satelitul ESA PROBA-V orbitează în jurul Pământului având la bord un receptor pentru semnalele ADS-B emise de aeronave.
Urmărirea zborurilor ADS-B bazată pe sateliți
Până de curând, nu era posibilă urmărirea zborurilor deasupra unor regiuni izolate precum Polul Nord, Polul Sud, pădurile tropicale, deșerturile și oceanele, deoarece raza limitată de acțiune a sistemelor radar nu permitea acoperirea acestor zone. Un progres important îl reprezintă dezvoltarea urmăririi zborurilor ADS-B bazate pe sateliți, în care sateliții aflați pe orbită joasă a Pământului (LEO) sunt utilizați ca stații de retransmisie pentru recepționarea mesajelor de poziție ADS-B transmise de aeronave. În literatura de limbă engleză această metodă este denumită „Space-Based ADS-B” sau „ADS-B Link Augmentation System” (ALAS). După testele reușite ale DLR, din 2017 receptoarele ADS-B fac parte din cea mai nouă constelație de sateliți Iridium NEXT a companiei Thales Alenia Space și furnizează poziții precise în timp real chiar și deasupra regiunilor polare și a oceanelor.
Semnalele ADS-B sunt emise de obicei de aeronave prin intermediul a două antene, una montată pe partea inferioară și cealaltă pe partea superioară a fuselajului. Altitudinea orbitală de 820 km a satelitului Proba-V impune utilizarea unor antene de recepție cu directivitate ridicată. Deoarece orientarea antenei de emisie se modifică în funcție de direcția instantanee de zbor și, prin urmare, polarizarea acesteia nu este cunoscută, antenele de recepție ale satelitului trebuie să fie polarizate circular. Astfel, toate semnalele polarizate liniar sunt atenuate cu −3 dB, însă se evită nepotrivirea completă dintre polarizarea liniară orizontală și cea verticală, care ar provoca o atenuare de până la −30 dB.
Figura 2: Principiul transmisiei datelor
Receptoarele ADS-B instalate în actuala constelație de 80 de sateliți Iridium NEXT sunt produse de compania americană Aireon din McLean, Virginia. Această companie oferă, de asemenea (contra cost), o imagine completă a situației traficului aerian la nivel mondial sub forma unui radar virtual. Totuși, caracterul „contra cost” reprezintă în principal o limitare a accesului la aceste informații. În mod obișnuit, „radarele virtuale” accesibile publicului afișează datele cu o întârziere de câteva minute, pentru a împiedica utilizarea lor în scopuri teroriste. Din 2019 însă, datele Aireon sunt furnizate cu o disponibilitate de 99,999% și aproape în timp real, astfel încât pot fi utilizate pentru controlul traficului aerian. Acest serviciu nu mai aparține viitorului: există deja de câțiva ani și trebuie doar să fie acceptat de Organizația Aviației Civile Internaționale (ICAO). Cu toate acestea, ICAO continuă să mențină Organized Track System (Westbound-Tracks), adică un sistem organizat de rute aeriene fără supraveghere radar.
Autor: Christian Wolff, traducere în limba română: Bogdan Marinescu