www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Clistron cu interacțiune extinsă (EIK)

Tun electronic
Magneți
permanenți
Orificii
de interacțiune
Șir de fante
ca linie de întârziere
Colector
Răcire

Figura 1: Principiul de funcționare al unui EIK

Tun electronic
Magneți
permanenți
Orificii
de interacțiune
Șir de fante
ca linie de întârziere
Colector
Răcire

Figura 1: Principiul de funcționare al unui EIK

Tun electronic
Magneți
permanenți
Orificii
de interacțiune
Șir de fante
ca linie de întârziere
Colector
Răcire

Figura 1: Principiul de funcționare al unui EIK

Clistron cu interacțiune extinsă (EIK)

În cazul unui clistron clasic, un electron din fasciculul electronic trebuie să traverseze această regiune în aproximativ o jumătate de perioadă a oscilației rezonatorului cavitar. Aceasta necesită viteze foarte mari, deci tensiuni anodice ridicate, iar dificultatea crește odată cu frecvența oscilației.

Tehnologia Extended Interaction Klystron (EIK), denumită și clistron cu fante multiple, păstrează robustețea mecanică și posibilitatea obținerii unei puteri mari de ieșire specifice clistronului convențional. Poate fi considerată o îmbunătățire atât a clistronului cu două cavități, cât și a tubului cu undă progresivă cu cavități cuplate. Clistronul cu interacțiune extinsă combină avantajele ambelor tipuri de tuburi cu timp de tranzit: robustețea și puterea mare de ieșire ale clistronului și lățimea de bandă relativ mare a tubului cu undă progresivă. EIK obține putere mare, lățime de bandă și eficiență ridicată în domeniul microundelor prin utilizarea unui lanț de fante de cuplare către rezonator. Numărul acestor fante și distanțele dintre ele variază în funcție de aplicație. Acest lanț de fante favorizează un randament ridicat și o bună stabilitate termică la frecvențe foarte înalte, utilizând o tensiune anodică relativ redusă. În prezent, EIK pot fi fabricate pentru frecvențe cuprinse între 18 și 280 GHz.

Figura 1 prezintă principiul de funcționare al unui EIK. Electronii sunt emiși de catod și focalizați de cilindrul Wehnelt spre anod într-un fascicul îngust. Tensiunea anodică accelerează puternic electronii spre anod, pe care îl traversează printr-un orificiu mic. După anod se formează un fascicul electronic liniar, inițial cu viteză constantă, focalizat de magneți permanenți. Fasciculul electronic traversează rezonatoarele printr-un tunel. Rezonatoarele au un șir de fante prevăzute cu orificii de interacțiune către rezonator. Fiecare dintre aceste fante reprezintă o secțiune scurtă a unei linii de întârziere, asemănătoare șirului de rezonatoare dintr-un tub cu undă progresivă cu cavități cuplate. Numărul fantelor este ales astfel încât să se obțină o modulație eficientă a vitezei electronilor, menținând totodată o stabilitate ridicată a oscilațiilor de înaltă frecvență. După ce fasciculul electronic cedează o parte din energie celui de-al doilea rezonator sub forma unei oscilații RF amplificate, acesta părăsește rezonatoarele și este captat de colector.

Aceste rezonatoare cavitare prevăzute cu mai multe fante de cuplare au o construcție simplă și robustă și o impedanță foarte ridicată. Aceasta favorizează modulația eficientă a vitezei fasciculului electronic, precum și schimbul de energie dintre fasciculul electronic și rezonatoare într-o bandă largă de frecvențe.

Un câștig ridicat se obține chiar și la o lungime relativ mică a tubului, ceea ce permite utilizarea magneților permanenți pentru focalizarea fasciculului electronic. Astfel, construcția poate fi simplă și ușoară. În cazul modulației în impulsuri se utilizează un sistem de anozi auxiliari pentru focalizarea fasciculului, care permite comandarea fasciculului electronic prin modulație în impulsuri. Lanțul de fante, geometric scurt, reduce riscul apariției modurilor de oscilație parazite și asigură o amplificare stabilă cu zgomot redus.

Oscilator cu interacțiune extinsă

Oscilatorul cu interacțiune extinsă (EIO) este construit cu un singur rezonator cavitar. Lanțul său de fante funcționează ca linia de întârziere a unui tub cu undă progresivă cu cavități cuplate, cu o cuplare extrem de puternică între rezonatoare. La un curent suficient de mare apar oscilații neamortizate. Prin modificarea vitezei electronilor cu ajutorul tensiunii anodice, frecvența oscilației poate fi reglată într-un domeniu de până la 0,4% din frecvența de rezonanță.