www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Radar frontal

Figura 1: AN/APG-73 Radar de ghidare a armelor în F/A-18 „Super Hornet” al Marinei SUA (© 1995 by Raytheon)

Figura 1: AN/APG-73 Radar de ghidare a armelor în F/A-18 „Super Hornet” al Marinei SUA (© 1995 by Raytheon)

Radar frontal

Un radar frontal este un sistem radar multifuncțional activ integrat în zona frontală a aeronavei pentru detectarea, urmărirea și evaluarea țintelor din spațiul aerian din față, precum și din zona terestră și maritimă. Radarul reprezintă un senzor central al avionicii și sprijină îndeplinirea sarcinilor tactice, defensive și ofensive în aeronavele militare, contribuind în mod semnificativ la capacitatea de operare, supraviețuire și siguranța misiunii aeronavei. Uneori, pentru a se distinge de radarul cu privire laterală, este denumit și „radar orientat înainte”. În publicațiile mai vechi, este denumit direct „radar de atac”.

În funcție de configurație, radarul frontal dispune de mai multe moduri de funcționare, printre care modurile de căutare, urmărire, cartografiere și control al focului pentru misiuni aer-aer, aer-sol și aer-mare. În plus, este posibilă afișarea condițiilor meteorologice. Sistemele mai vechi utilizează de obicei o antenă parabolică simetrică cu pivotare mecanică, al cărei diametru maxim este limitat de spațiul disponibil în radom. Sistemele moderne sunt adesea proiectate ca radare cu reţele de antene fazate sau AESA și permit o rotire electronică rapidă a fasciculului, precum și funcționarea în paralel a mai multor moduri.

De asemenea, avioanele civile dispun de obicei de un radar frontal, care este însă utilizat în principal ca radar de navigație și meteorologic. Afișajul acestuia servește de obicei și ca parte a unui sistem de avertizare împotriva coliziunilor.