SCR-545
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice
Ilustrație 1: SCR-545


| Date tehnico-tactice | ||
|---|---|---|
| frecvența de lucru: | 200 MHz
(bande VHF) |
3 GHz
(bande S) |
| perioadă de repetiţie a impulsurilor: | ||
| frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | ||
| durata impulsului de sondaj (τ): | ||
| timpul de recepţie: | ||
| timpul mort: | ||
| puterea în impuls: | ||
| puterea medie: | ||
| distanţa maximă fără ambiguităţi: | 50 000 Yards (≙ 46 km) |
|
| capacitatea de separare în distanță: | ||
| precizia de măsurare: | ||
| lățimea diagramei de directivitate: | ||
| numărul de impulsuri recepţionate: | ||
| viteza de rotire a antenei: | ||
| MTBCF: | ||
| MTTR: | ||
SCR-545
SCR-545 era un radar de ghidare a focului cu bandă duală care funcționa în banda VHF și S (denumiri IEEE) sau în banda A și E/F (denumiri NATO). Canalul VHF era utilizat inițial pentru avertizare timpurie, iar canalul în banda S pentru urmărirea țintelor. În practică, însă, ambele canale puteau fi utilizate pentru urmărirea țintelor.
Canalul VHF utiliza un grup de dipoli 4 × 4 în fața unui reflector comun cu grilă, în centrul căruia era încorporat reflectorul parabolic pentru canalul de bandă S.
SCR-545 a fost pus în funcțiune în jurul anului 1944. A fost produs în număr redus, deoarece SCR-584, deja disponibil, oferea rezultate mai bune. O preluare britanică era planificată sub denumirea AA No. 3 Mk.8, dar nu a mai fost realizată.