Martello S 713
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice
Ilustrație 1: Martello S 713
| Date tehnico-tactice | |
|---|---|
| frecvența de lucru: | 1,3 GHz
(bande L) |
| perioadă de repetiţie a impulsurilor: | |
| frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | 250 Hz |
| durata impulsului de sondaj (τ): | 10 µs |
| timpul de recepţie: | |
| timpul mort: | |
| puterea în impuls: | 3 MW |
| puterea medie: | 10 kW |
| distanţa maximă fără ambiguităţi: | |
| capacitatea de separare în distanță: | |
| precizia de măsurare: | |
| lățimea diagramei de directivitate: | |
| numărul de impulsuri recepţionate: | |
| viteza de rotire a antenei: | |
| MTBCF: | |
| MTTR: | |
Martello S 713
Martello S 713 (denumit Type 90 în Royal Air Force) era un radar de supraveghere aeriană 3D cu rază lungă de acțiune, care funcționa în banda L (denumire IEEE) sau în banda D (denumire NATO). Acesta a fost predecesorul modelului S-723, denumit tot Martello, cu o precizie mai bună în măsurarea unghiului de înălțime datorită antenei mai mari. Cu toate acestea, această antenă foarte mare constituia un obstacol pentru transportul aerian.
Antena forma opt diagrame de antenă eșalonate în unghiul de înălțime în intervalul de 30 de grade. S 713 utiliza un semnal de transmisie modulat intrapuls cu o rată de compresie a impulsurilor de 40:1. Ca etapă finală de transmisie se utiliza un Twystron.