www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Blue Vixen

Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice

Ilustrație 1: Blue Vixen

Ilustrație 1: Blue Vixen

Date tehnico-tactice
frecvența de lucru: bande X
perioadă de repetiţie a impulsurilor:  
frecvenţa de repetiţie a impulsurilor:  
durata impulsului de sondaj (τ):  
timpul de recepţie:  
timpul mort:  
puterea în impuls:  
puterea medie:  
distanţa maximă fără ambiguităţi: 160 NM (≙ 296 km)
capacitatea de separare în distanță:  
precizia de măsurare:  
lățimea diagramei de directivitate:  
numărul de impulsuri recepţionate:  
viteza de rotire a antenei:  
MTBCF:  
MTTR:  

Blue Vixen

Blue Vixen (denumire în armata britanică: ARI 50019) era un radar multifuncțional ușor, complet coerent, care funcționa în banda X (denumire IEEE) sau în banda I (denumire NATO) pentru supravegherea aer-aer și aer-sol, detectarea țintelor și combaterea țintelor. Acesta a servit ca senzor principal la bordul aeronavei Sea Harrier F/A Mk 2 a Marinei Regale Britanice.

Amplificatorul de putere al emițătorului utilizează un tub cu unde călătoare. Antena era formată dintr-o antena cu fantă plată, pivotantă mecanic, cu un diametru de 60 cm. Aceasta acoperă ± 70° în azimut și ± 60° în elevație.

Primul radar a fost livrat în 1991. Acesta a înlocuit radarul învechit Blue Fox.