RDR-110
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice
Ilustrație 1: RDR-110
| Date tehnico-tactice | |
|---|---|
| frecvența de lucru: | 15,5 ± 0,1 GHz
(bande Ku) |
| perioadă de repetiţie a impulsurilor: | |
| frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | |
| durata impulsului de sondaj (τ): | 1,5 µs |
| timpul de recepţie: | |
| timpul mort: | |
| puterea în impuls: | 8 kW |
| puterea medie: | |
| distanţa maximă fără ambiguităţi: | 90 NM (≙ 167 km) |
| capacitatea de separare în distanță: | |
| precizia de măsurare: | |
| lățimea diagramei de directivitate: | |
| numărul de impulsuri recepţionate: | |
| viteza de rotire a antenei: | |
| MTBCF: | |
| MTTR: | |
RDR-110
RDR-110 era un radar meteorologic aeropurtat care funcționa în banda Ku (denumire IEEE) sau în banda J (denumire NATO). Acesta utiliza o antenă parabolică cu diametrul de 12 inci (≙ 30 cm).
Radarul a fost construit la sfârșitul anilor 1960 și instalat în elicopterele Bell UH-1 și Sikorsky S-62.