Mk. 35
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice
Ilustrație 1: Mk. 35
(Source: Wikipedia, User:Stan Shebs)
| Date tehnico-tactice | |
|---|---|
| frecvența de lucru: | 8,5 … 9,6 GHz
(bande X) |
| perioadă de repetiţie a impulsurilor: | |
| frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | 3 kHz |
| durata impulsului de sondaj (τ): | 0,1 … 0,15 µs |
| timpul de recepţie: | |
| timpul mort: | |
| puterea în impuls: | 50 kW |
| puterea medie: | 275 W |
| distanţa maximă fără ambiguităţi: | 14 NM (≙ 26 km) |
| capacitatea de separare în distanță: | |
| precizia de măsurare: | 9 m |
| lățimea diagramei de directivitate: | 2° |
| numărul de impulsuri recepţionate: | |
| viteza de rotire a antenei: | |
| MTBCF: | |
| MTTR: | |
Mk. 35
Radarul Mark 35 este un radar de control al focului care funcționează în banda X (denumire IEEE) sau în banda I (denumire NATO) pentru sistemul de control Mark 56 pentru controlul focului tunurilor automate grele. Acesta furnizează sistemului de control tensiuni de eroare în ceea ce privește distanța, unghiul de înclinare și unghiul de elevație, creând astfel un sistem complet automat de urmărire a țintelor.
Radarul utilizează o scanare în spirală a spațiului pentru căutarea țintelor și o scanare conică pentru urmărirea automată. Antena parabolică cu un diametru de 46 inch (≙ cm) permite un câștig al antenei de 37,5 dBi. Aceasta este alimentată de o alimentare de tip Cutler tumbling. Transmițătorul utilizează un magnetron de tip 2J51, răcit cu aer, reglabil mecanic.
Primul sistem radar Mark 35 a fost livrat în august 1945. Acest tip de radar a fost redenumit ulterior AN/SPG-35.