Măsurarea tensiunii și curentului
Figura 1: Măsurarea tensiunii
Măsurarea tensiunii și curentului
La măsurarea unei tensiuni sau a unui curent, mărimea măsurată este exprimată în raport cu unitatea de măsură corespunzătoare. Tensiunea este astfel indicată ca multiplu al unui volt sau ca fracțiune dintr-un volt. Curentul se măsoară în amperi.
Măsurarea tensiunii
La măsurarea tensiunii, aparatul de măsură se conectează în paralel cu o sarcină, de exemplu un rezistor, sau cu o sursă de tensiune. Pentru ca aparatul de măsură să nu influențeze inutil rezultatul măsurării, rezistența sa internă trebuie să fie cât mai mare posibil. Aparatul de măsură este conectat în paralel cu rezistorul și prin el circulă, de asemenea, un anumit curent. Pentru sursa de tensiune aceasta înseamnă că este încărcată cu curentul total prin rezistor și aparatul de măsură, astfel încât valoarea tensiunii se modifică, chiar dacă uneori doar foarte puțin.
În practică, cu cât tensiunea măsurată este mai mică, cu atât influența aparatului de măsură asupra rezultatului este mai mare.
La anumite valori ale tensiunii, precizia măsurării este însă de importanță secundară. Acest lucru este valabil de obicei pentru tensiunile de alimentare: de exemplu, pentru electronică nu este esențial dacă în loc de 5 volți tensiune de alimentare sunt disponibili numai 4,95 sau 5,05 volți. Există însă și tensiuni care trebuie reglate cât mai precis posibil. Acest lucru este valabil în special pentru tensiunile de referință, de exemplu la convertoarele analog-digitale, care trebuie reglate, pe cât posibil, cu o precizie de până la o miime de volt.
La aparatele de măsură analogice mai vechi trebuie avut grijă ca domeniul de măsurare să fie ales corect în funcție de rezultatul așteptat. În cazul tensiunilor necunoscute, măsurarea trebuie începută cu domeniul de măsurare cel mai mare și acesta trebuie redus treptat până când indicația analogică ajunge la aproximativ 2/3 din deviația maximă. Abia atunci rezultatul măsurării este suficient de precis!
tensiuni
Figura 2: R&S® Scope Rider este un osciloscop portabil
cu posibilitatea măsurării directe a curentului, tensiunii și rezistenței.
(Cu amabila permisiune a Rohde & Schwarz)
tensiuni
Figura 2: R&S Scope Rider este un osciloscop portabil cu posibilitatea măsurării directe a curentului, tensiunii și rezistenței.
(Cu amabila permisiune a Rohde & Schwarz)
Aparatele de măsură moderne au de obicei un afișaj digital al rezultatului măsurării. Ele comută de asemenea automat domeniul de măsurare atunci când tensiunea măsurată impune acest lucru. Acest lucru este comod, dar are și un dezavantaj: chiar dacă în punctul de măsurare nu ar trebui să existe deloc tensiune, aparatul poate totuși indica o anumită valoare: de obicei o tensiune în partea inferioară a domeniului de milivolți, provocată de curenți de scurgere foarte mici. Din păcate, și simbolul care indică domeniul de măsurare (mV) este adesea foarte mic. De aceea trebuie urmărit cu atenție ce indică efectiv aparatul de măsură.
Măsurarea tensiunii cu un osciloscop
Orice osciloscop este potrivit și pentru măsurarea directă pe ecran a tensiunilor continue sau alternative. Osciloscopul trebuie comutat într-un mod în care sunt afișate și tensiunile continue. Apoi se selectează o scară adecvată, la care această tensiune continuă trasează o linie orizontală pe ecran. Scara, de exemplu 1 volt pe diviziune, reprezintă atunci măsura valorii tensiunii: 5 diviziuni corespund exact la 5 volți. La măsurarea tensiunii alternative, în acest mod se măsoară însă tensiunea de vârf US. Tensiunea efectivă Ueff trebuie apoi calculată. Pentru o tensiune sinusoidală se aplică aproximativ:
| Ueff ≈ 0,707· US | (1) |
Există și aparate de măsură multifuncționale care pot utiliza, de exemplu, convertorul analog-digital oricum necesar în aparat și pentru măsurarea directă a tensiunii (vezi figura 2). Acest lucru este foarte practic deoarece, dacă se efectuează măsurări cu aparatul, de exemplu, pe platforma rotativă unei antene radar instalate pe un turn înalt, poate fi evitată coborârea pentru a aduce un alt aparat de măsură.
Figura 3: Măsurarea curentului
Măsurarea curentului
La măsurarea curentului, aparatul de măsură este de obicei conectat în serie în circuitul electric. Aceasta înseamnă că circuitul electric este întrerupt, iar aparatul de măsură este introdus în acel punct. În acest caz, aparatul de măsură trebuie să aibă o rezistență internă cât mai mică posibil, pentru a influența cât mai puțin rezistența totală, adică pentru a nu denatura rezultatul măsurării.
De aceea, în aparatul de măsură se utilizează de obicei un rezistor de măsură serie cu o rezistență extrem de mică. În realitate, aparatul de măsură măsoară numai căderea de tensiune pe acest rezistor mic și transformă rezultatul în valoarea curentului conform legii lui Ohm.
Pentru curenți foarte mari poate fi utilizat și un alt principiu de măsurare: așa-numitul clește ampermetric. Acesta măsoară curentul tot indirect, deoarece în realitate măsoară câmpul magnetic produs de curentul care circulă prin conductor și îl transformă într-o valoare a intensității curentului. Poate fi utilizat însă numai dacă un singur conductor poate fi cuprins de clește. Un cablu multifilar provoacă o măsurare eronată.
Măsurarea rezistenței
Măsurarea unei rezistențe ohmice este o funcție disponibilă la majoritatea multimetrelor. Pentru aceasta există două posibilități de măsurare:
- Rezistorul este alimentat cu un curent constant de valoare cunoscută, furnizat de o sursă de curent constant. Rezultatul măsurării este proporțional cu căderea de tensiune pe rezistor (așa cum este prezentat în figura 1). Din aceasta poate fi calculată valoarea rezistenței.
- Rezistorul este alimentat cu o tensiune constantă, stabilizată, de valoare cunoscută. Rezultatul măsurării este proporțional cu curentul prin rezistor (așa cum este prezentat în figura 3). Din aceasta poate fi calculată valoarea rezistenței.
Măsurarea capacității
În principiu, această măsurare este similară cu măsurarea rezistenței, numai că în locul curentului continuu se utilizează un curent alternativ cu frecvență cunoscută. Se măsoară astfel așa-numita reactanță a condensatorului și, cunoscând frecvența, din aceasta se calculează capacitatea sa.
Totuși, atunci când se face cu un multimetru, aceasta este mai degrabă o estimare decât o măsurare precisă. Cu toate acestea, prin această măsurare se poate determina dacă condensatorul mai este funcțional sau nu.