AN/APN-171(V)
Descrierea echipamentului radar; date tactico-tehnice selectate
Figura 1: AN/APN-171
| Date tehnico-tactice | |
|---|---|
| Frecvența de lucru: | 4 200 … 4 500 MHz
(banda C) |
| Perioada de repetiție a impulsurilor: | |
| Frecvența de repetiție a impulsurilor: | 10 kHz |
| Durata impulsului de emisie (τ): | 35 sau 125 ns |
| Timpul de recepție: | |
| Timpul mort: | |
| Puterea în impuls: | 25 … 300 W |
| Puterea medie: | |
| Distanța maximă instrumentată: | 1 000 sau 5 000 ft |
| Rezoluția în distanță: | |
| Precizia de măsurare: | 1,5 sau 5 ft |
| Lățimea fasciculului antenei: | |
| Numărul de impulsuri recepționate de la țintă: | |
| Viteza de rotație a antenei: | |
| MTBCF: | |
| MTTR: | |
AN/APN-171(V)
AN/APN-171(V) era un radar pentru măsurarea înălțimii (radioaltimetru), care funcționa în banda C (conform nomenclaturii IEEE), respectiv în banda G (conform nomenclaturii NATO).
Radarul dispunea de două moduri de operare: unul pentru măsurarea înălțimilor mai mari, de până la 5 000 de picioare, și altul pentru măsurarea înălțimilor mai mici, de până la 1 000 de picioare. Versiunea destinată utilizării pe elicoptere folosea exclusiv domeniul de înălțimi mai mici, cu o putere de emisie de cel mult 100 W.
AN/APN-171(V) a fost proiectat de compania Honeywell în a doua jumătate a anilor 1960. Între aproximativ 1971 și 1975, sistemul a fost introdus treptat în serviciul operațional pe scară largă al forțelor armate. Timp de mai multe decenii, AN/APN-171 a rămas radioaltimetrul standard al avioanelor grele cu aripă fixă și al elicopterelor. Abia începând cu anii 1980 și 1990, multe dintre echipamentele APN-171 existente au început să fie înlocuite direct cu sistemul mai performant AN/APN-194(V) sau cu AN/APN-209.
Sursă:
- Departamentul Armatei Statelor Unite, Buletinul tehnic TB 43-0123 („Echipamente auxiliare de aviație”), secțiunea „Ansamblul radioaltimetrului AN/APN-171A(V)”, p. 143