www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

AN/TPQ-28

Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice
Date tehnico-tactice
frecvența de lucru: bande X
perioadă de repetiţie a impulsurilor:  
frecvenţa de repetiţie a impulsurilor:  
durata impulsului de sondaj (τ):  
timpul de recepţie:  
timpul mort:  
puterea în impuls: 4 × 30 kW
puterea medie: 4 × 300 W
distanţa maximă fără ambiguităţi: 10 km
capacitatea de separare în distanță:  
precizia de măsurare: 50 m
lățimea diagramei de directivitate:  
numărul de impulsuri recepţionate:  
viteza de rotire a antenei:  
MTBCF:  
MTTR:  

AN/TPQ-28

AN/TPQ-28 era un radar de recunoaștere artileristică care funcționa în banda X (denumire IEEE) sau în banda I/J (denumire NATO). A fost dezvoltat încă din 1967 pentru a permite operatorului localizarea precisă și, pentru prima dată, în jurul poziției proprii a pozițiilor inamice de mortiere.

Acesta utiliza patru grupuri separate de antene, care acopereau un unghi lateral de puțin peste 90° și erau orientate în patru direcții. (În multe publicații, căutarea omnidirecțională este interpretată greșit și se afirmă că există o singură antenă omnidirecțională.) Fiecare dintre aceste grupuri de antene forma un reţele de antene fazate controlată de frecvență. Fiecare antenă era controlată de un tub cu unde călătoare. Procesarea semnalului radar utiliza computerul NDC 1051 de 24 de biți de la Northrop, cu o capacitate de memorie de 8 kByte.

Au fost construite doar 3 dispozitive. Complicații neprevăzute în procesarea automată a mai multor ținte și perturbări ale țintelor fixe au dus la o rată inacceptabil de mare de alarme false, astfel încât AN/TPQ-28 nu a fost utilizat așa cum era prevăzut. Finanțarea dezvoltării a fost, prin urmare, oprită în 1969. Radarul a fost utilizat ulterior ca radar de măsurare a distanței, iar hardware-ul său a servit la dezvoltarea unor radare de recunoaștere a artileriei mai performante, precum AN/TPQ-36.

Surse: