AN/FPQ-11
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice
| Date tehnico-tactice | |
|---|---|
| frecvența de lucru: | 2 700 … 2 900 MHz
(bande S) |
| perioadă de repetiţie a impulsurilor: | |
| frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | 410, 512, 585 Hz |
| durata impulsului de sondaj (τ): | 0;25 or 0,8 µs |
| timpul de recepţie: | |
| timpul mort: | |
| puterea în impuls: | 550 … 850 kW |
| puterea medie: | |
| distanţa maximă fără ambiguităţi: | 1 828 km |
| capacitatea de separare în distanță: | |
| precizia de măsurare: | |
| lățimea diagramei de directivitate: | 1,8° |
| numărul de impulsuri recepţionate: | |
| viteza de rotire a antenei: | |
| MTBCF: | |
| MTTR: | |
AN/FPQ-11
AN/FPQ-11 (adesea confundat cu AN/SPQ-11) a fost un prototip de radar de urmărire a țintelor și de instrumentare utilizat în scopuri meteorologice, care funcționa în banda S (denumire IEEE) sau în banda E (denumire NATO), destinat măsurării traiectoriilor rachetelor meteorologice în vederea pregătirii lansărilor de nave spațiale interplanetare.
Radarul a fost dezvoltat pe baza radarului AN/MPS-19. Acesta utiliza o antenă parabolică mult mai mare, cu un diametru de 14 picioare (≙ 4,27 m) și scanarea conică, un dispozitiv de rotire a soclului care putea fi poziționat mult mai precis (precizie: ± 0,15 miliradiani) și noi receptoare parametrice cu o sensibilitate maximă (MDS) de −115 dBm. Afișarea semnalului de ecou și a răspunsurilor active ale transponderului în rachete se realiza pe trei indicatori tip A cu diametrul de 5 inci (≙ 12,7 cm).
Sursă:
- NASA CONTRACTOR REPORT, NASA CR 1529, Part 2, Page 112 and 117