SF
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice

| Date tehnico-tactice | |
|---|---|
| frecvența de lucru: | 3 000 MHz
(bande S) |
| perioadă de repetiţie a impulsurilor: | |
| frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | |
| durata impulsului de sondaj (τ): | |
| timpul de recepţie: | |
| timpul mort: | 80 kW |
| puterea în impuls: | |
| puterea medie: | |
| distanţa maximă fără ambiguităţi: | 15 NM (≙ 28 km) |
| capacitatea de separare în distanță: | |
| precizia de măsurare: | ± 1%; ± 2° |
| lățimea diagramei de directivitate: | |
| numărul de impulsuri recepţionate: | |
| viteza de rotire a antenei: | |
| MTBCF: | |
| MTTR: | |
SF
SF era un radar american de supraveghere maritimă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, conceput special pentru navele de război de dimensiuni reduse, precum navele de patrulare, și care funcționa în banda S (denumire IEEE) sau în banda E/F (denumire NATO). Era o versiune mai ușoară și mai compactă a radarului SG și folosea o antenă cu reflector parabolic cilindric, cu o lățime de aproximativ 78 cm. Afișarea se făcea pe un indicator tip A și un indicator de observare circulară (IOC). Începând cu numărul de serie 525, se putea folosi un al doilea IOC separat, adică ecranul putea fi instalat în raza vizuală a timonierului.