AN/BPS-2
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice
Ilustrație 1: AN/BPS-2 și AN/BPS-3 pe submarinul Spinax (SS-489)
| Date tehnico-tactice | |
|---|---|
| frecvența de lucru: | 1 250 … 1 350 MHz
(bande L) |
| perioadă de repetiţie a impulsurilor: | |
| frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | 600 sau 150 Hz |
| durata impulsului de sondaj (τ): | 4 sau 1 µs |
| timpul de recepţie: | |
| timpul mort: | |
| puterea în impuls: | 500 kW |
| puterea medie: | |
| distanţa maximă fără ambiguităţi: | 70 NM (≙ 130 km) |
| capacitatea de separare în distanță: | |
| precizia de măsurare: | |
| lățimea diagramei de directivitate: | 3,5° |
| numărul de impulsuri recepţionate: | |
| viteza de rotire a antenei: | 0 … 12 min⁻¹ |
| MTBCF: | |
| MTTR: | |
AN/BPS-2
AN/BPS-2 (cunoscut și sub numele de radar XDU) a fost un radar de supraveghere aeriană care funcționa în banda L (denumire IEEE) sau în banda D (denumire NATO) pentru utilizare pe submarine. Radarul avea un design electric similar cu cel al AN/SPS-6, dar blocurile au fost rearanjate pentru a ține cont de spațiul limitat din submarin.
Reflectorul parabolic avea dimensiunile de 5 × 15 picioare (≙ 1,52 × 4,57 m) și atingea un câștig de antenă de 27,9 dB.
Radarul a fost pus în funcțiune în 1962 și a fost scos din uz în 1969. AN/BPS-2 a fost instalat pe submarinele USS Seawolf (SSN-575) și USS Sailfish (SSR-572).