Efectul „Bright Band”
band ––––
Figura 1: Efectul „Bright Band”
Efectul „Bright Band”
„Bright Band” este un fenomen legat de diferenţele de reflectivitate ale unor tipuri speciale de obiecte (în acest caz, precipitaţiile). Graficul din fundal prezintă diferitele faze ale precipitaţiilor care conduc la apariţia efectului „Bright Band”. Denumirea provine din perioada ecranelor analogice monocrome, când o reflectivitate mai mare era reprezentată printr-un semnal mai luminos. Într-o secţiune verticală a atmosferei, stratul de topire apare într-adevăr ca o bandă luminoasă. Pe ecranele color moderne însă, în ciuda denumirii istorice, efectul „Bright Band” este reprezentat ca o zonă de culoare roşu închis.
band ––––
Figura 2: Aceeaşi imagine ar arăta astfel pe un monitor alb-negru mai vechi!
band ––––
Figura 2: Aceeaşi imagine ar arăta astfel pe un monitor alb-negru mai vechi!
De aici provine denumirea „Bright Band”.
În stratul de topire, unde precipitaţiile solide, precum zăpada şi măzărichea, se transformă în ploaie, reflectivitatea este uşor mărită. Această creştere este mai pronunţată în cazul precipitaţiilor stratiforme decât în cazul averselor. În mod normal, precipitaţiile se formează la altitudini foarte mari, unde temperatura este sub punctul de îngheţ al apei. De aceea, precipitaţiile încep sub forma unor cristale foarte mici de gheaţă, care cad lent spre suprafaţa Pământului sub acţiunea gravitaţiei.
- La altitudini foarte mari se formează iniţial cristale de gheaţă mai mari, adică fulgii de zăpadă.
- În timpul căderii, aceştia ajung într-un strat unde temperatura aerului depăşeşte punctul de îngheţ. Din acel moment, gheaţa din fulgul de zăpadă începe să se topească încet. La început, suprafaţa cristalului de zăpadă este acoperită de un strat subţire de apă rezultată din topire. Apa reflectă undele electromagnetice de aproape 10 ori mai bine decât gheaţa. Totuşi, fulgul de zăpadă îşi păstrează dimensiunea iniţială şi prezintă astfel o suprafaţă efectivă de reflexie foarte mare.
- Această zăpadă aflată în topire, cu reflectivitate ridicată, apare pe radarul meteorologic terestru ca o precipitaţie mai intensă decât este în realitate. Prin urmare, software-ul radarului meteorologic trebuie să corecteze prin calcul efectul „Bright Band”.
- Pe măsură ce zăpada topită continuă să cadă, procesul de topire continuă până când rămâne numai ploaia. Picăturile de ploaie sunt mai mici şi cad mai repede, astfel încât atât dimensiunea lor, cât şi concentraţia lor se reduc. Reflectivitatea oferă atunci o imagine mai realistă a intensităţii efective a precipitaţiilor.
În mod obişnuit, stratul de topire se află la aproximativ 200 până la 500 de metri sub nivelul izotermei de 0 °C. Dacă precipitaţiile ajung la sol sub formă de zăpadă, această bandă luminoasă nu apare.