AN/APQ-69
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice
Ilustrație 1: AN/APQ-69
| Date tehnico-tactice | |
|---|---|
| frecvența de lucru: | bande X |
| perioadă de repetiţie a impulsurilor: | |
| frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | |
| durata impulsului de sondaj (τ): | |
| timpul de recepţie: | |
| timpul mort: | |
| puterea în impuls: | |
| puterea medie: | |
| distanţa maximă fără ambiguităţi: | 50 NM (≙ 93 km) |
| capacitatea de separare în distanță: | 3 m |
| precizia de măsurare: | |
| lățimea diagramei de directivitate: | |
| numărul de impulsuri recepţionate: | |
| viteza de rotire a antenei: | |
| MTBCF: | |
| MTTR: | |
AN/APQ-69
AN/APQ-69 era un radar SLAR experimental care funcționa în banda X (denumire IEEE) sau în banda I (denumire NATO), montat într-un container extern (pod) cu o lungime de aproximativ 50 de picioare (≙ 15 m). Radarul a fost dezvoltat special pentru bombardierul supersonic Convair B-58 Hustler, dar i-a redus performanțele în ceea ce privește raza de acțiune și a limitat viteza la zona subsonică.
AN/APQ-69 a fost construit la sfârșitul anilor 1950 și a dus la dezvoltarea radarului cu apertură sintetică de tip AN/APS-73.
