D-Fence
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice
| Date tehnico-tactice | |
|---|---|
| frecvența de lucru: | < 25 MHz
(bande HF |
| perioadă de repetiţie a impulsurilor: | |
| frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | |
| durata impulsului de sondaj (τ): | |
| timpul de recepţie: | |
| timpul mort: | |
| puterea în impuls: | 10 kW |
| puterea medie: | < 2 W |
| distanţa maximă fără ambiguităţi: | 10 … 50 km |
| capacitatea de separare în distanță: | |
| precizia de măsurare: | |
| lățimea diagramei de directivitate: | |
| numărul de impulsuri recepţionate: | |
| viteza de rotire a antenei: | |
| MTBCF: | |
| MTTR: | |
D-Fence
D-Fence era un radar tactic de recunoaștere aeriană pentru apărarea aeriană, care funcționa în banda HF (denumire IEEE) sau în banda A (denumire NATO) pentru altitudini extrem de joase. Acesta avea rolul de a acoperi o lacună în detectarea avioanelor camuflate sau mascate, a elicopterelor, a vehiculelor aeriene fără pilot și a rachetelor de croazieră.
Radarul funcționa ca un radar de barieră bi-static și bi-direcțional. Aceasta înseamnă că erau instalate două stații la o distanță de câteva zeci de kilometri una de cealaltă și transmiteau fiecare în direcția celeilalte stații. Țintele nu erau detectate datorită reflexiei sau dispersiei undelor electromagnetice, ci deoarece acestea modificau sau chiar întrerupeau propagarea undelor între cele două stații.
Programul a fost lansat în 1995 de Thomson-CSF și Ministerul Apărării francez, în fază experimentală.