www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Cablu coaxial

Cablu coaxial

Figura 1: Cablu coaxial

flexibles Cablu coaxial

Figura 2: Cablu coaxial flexibil

Cablu coaxial

În cazul unui cablu coaxial, conductorul de intrare și cel de ieșire au același ax, conductorul de intrare fiind situat exact în centrul unei manta metalică. Deoarece conductorul interior este complet înconjurat de conductorul exterior, nu există aproape nicio radiație, acest tip de cablu având un efect de ecranare. Conductorul interior subțire se diferențiază clar de conductorul exterior mare. De aceea, acest cablu este denumit și „cablu asimetric”.

Pentru a menține conductorul interior întotdeauna în centru, spațiul intermediar este umplut cu material plastic sau se utilizează distanțiere izolante la intervale regulate. Cu cât constanta dielectrică ε este mai bună, cu atât mai bună este și capacitatea de transmisie a cablului. De aceea se utilizează adesea material izolant spumat.

Formel für die Impedanz

Atât impedanța de undă a cablului, cât și comportamentul de atenuare al cablului coaxial depind în mare măsură de raportul dintre diametrele conductorilor. La o impedanță de undă de 50 Ω până la 75 Ω, cablurile coaxiale au o atenuare minimă. Colecție de formule cabluri coaxiale

De aceea, cablurile coaxiale pentru televiziune au întotdeauna o impedanță de 75 Ω, în timp ce cablurile coaxiale pentru aplicații radio sunt proiectate în general cu o impedanță de 50 Ω (conductor interior mai gros!) pentru curenți mai mari.

Semi-Rigid-Cablu coaxial

Figura 3: Cablu coaxial semi-rigid

În cazul frecvențelor foarte ridicate, șuvițele de cupru și împletitura de cupru prezintă dezavantajul că apar inductanțe mai mari ale conductelor. De aceea, în ciuda efectului pelicular preconizat, se preferă utilizarea unui fir rigid. Suprafața este însă, de obicei, argintată.

Dacă cablul nu trebuie să fie flexibil, conductorul exterior poate fi realizat și sub formă de tub de cupru semirigid. Aceste cabluri poartă denumirea de „cabluri semi-rigide”.

Impedancia caracteristică a cablurilor coaxiale

Pentru aplicații de înaltă frecvență și pentru tehnica de măsurare, se utilizează în general cabluri cu impedanță caracteristică de 50 Ω. Cablurile de bandă largă pentru televiziune au de obicei o impedanță caracteristică de 75 Ω, uneori și de 60 Ω. Sunt disponibile și cabluri speciale cu alte impedanțe, de exemplu 90 Ω pentru rețelele mai vechi. Cablurile coaxiale aproape optime au următoarele impedanțe:

Autor: Christian Wolff, traducere în limba română: Bogdan Marinescu