AN/APQ-39
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice
Ilustrare 1: AN/APQ-39 (XA-3), transmițătorul în stânga, receptorul în dreapta.
Hersteller:General Electric
| Date tehnico-tactice | |
|---|---|
| frecvența de lucru: | 34,5 GHz
(bande Ka) |
| perioadă de repetiţie a impulsurilor: | |
| frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | 683 Hz |
| durata impulsului de sondaj (τ): | 0,8 µs |
| timpul de recepţie: | |
| timpul mort: | |
| puterea în impuls: | 9 kW |
| puterea medie: | 5 W |
| distanţa maximă fără ambiguităţi: | |
| capacitatea de separare în distanță: | |
| precizia de măsurare a înălțimii: | |
| lățimea diagramei de directivitate: | 0,6° |
| numărul de impulsuri recepţionate: | |
| viteza de rotire a antenei: | |
| MTBCF: | |
| MTTR: | |
AN/APQ-39
AN/APQ-39 a fost un radar meteorologic în bandă Ka pentru detectarea norilor și a fost utilizat ca radar meteorologic și de navigație pe Boeing B-52D Stratofortress.
Radarul a fost dezvoltat între 1953 și 1958 ca radar utilizat în aeronave. Versiunea de testare AN/APQ-39(XA-3) a fost convertită la antene de emisie și recepție separate din cauza pierderilor excesive în duplexor și a continuat să fie operată ca radar meteorologic staționar cu radiație verticală în scopuri de cercetare până în 1968.
Surse și literatură suplimentară:
- Wilk, K. E., “Evaluation of the AN/APQ-39(XA-3) cloud detector radar“, Final Report, Contract AF19(604)-1395. 39 pp. Mar.1955 - Mar.1958. (online PDF)
- Kaplan, S. M., “Development of Airborne Cloud Base and Top Indicator - AN/APQ-39“, General Electric Co., Electro Mechanical Division, Schenectady, N. Y.