AN/CPS-5
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice
Ilustrație 1: AN/CPS-5

| Date tehnico-tactice | |
|---|---|
| frecvența de lucru: | 1 300 MHz
(bande L) |
| perioadă de repetiţie a impulsurilor: | |
| frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | 400 Hz |
| durata impulsului de sondaj (τ): | 2 µs |
| timpul de recepţie: | |
| timpul mort: | |
| puterea în impuls: | 750 kW |
| puterea medie: | |
| distanţa maximă fără ambiguităţi: | 210 NM (≙ 389 km) |
| capacitatea de separare în distanță: | |
| precizia de măsurare: | |
| lățimea diagramei de directivitate: | |
| numărul de impulsuri recepţionate: | |
| viteza de rotire a antenei: | 3,3; 5; 10 ture/minut |
| MTBCF: | |
| MTTR: | |
AN/CPS-5
AN/CPS-5 a fost un radar de recunoaștere aeropurtat transportabil de dimensiuni medii, conceput special pentru avertizare timpurie și pentru a funcționa împreună cu un radar de detectare a înălțimii AN/TPS-10 pentru ghidarea luptătorilor în perioada anterioară creării sistemelor radar interconectate.
Radarul a fost dezvoltat de Bell Telephone Laboratories și General Electric. General Electric a început producția în serie în ianuarie 1945, iar echipajul era format din 10 persoane într-un sistem cu două schimburi. O parte din echipament a fost preluat pentru a lucra în prima rețea radar americană. Urmărirea și escortarea în condiții de siguranță trebuiau să fie posibile până la o distanță de 60 NM (≙ 111 km), dar radarul a depășit deseori cu mult acest reper, ajungând până la 210 NM.
Antena radar era formată dintr-un reflector parabolic de 7,62 m lățime și 4,27 m înălțime. Antena a format o diagramă pătrată cosecantă. Reflectorul a fost alimentat de un radiator în formă de corn piramidal.
Galerie foto a AN/CPS-5
Sursa:
- David F. Winkler, Julie L. Webster: ”Searching the Skies: the Legacy of the United States Cold War Defense Radar Program,“ Headquarters Air Combat Command, June 1997, S. 74 (PDF)