Type 271
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice

Ilustrare 1: „Antena cu brânză dublă“ a radarului de Type 271


Brighton, England
Date tehnico-tactice | |
---|---|
frecvența de lucru: | bande S |
perioadă de repetiţie a impulsurilor: | |
frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | 500 Hz |
durata impulsului de sondaj (τ): | 0,7 sau 1,5 µs |
timpul de recepţie: | |
timpul mort: | |
puterea în impuls: | 7 kW |
puterea medie: | |
distanţa maximă fără ambiguităţi: | 11 NM (≙ 20 km) |
capacitatea de separare în distanță: | |
precizia de măsurare a înălțimii: | 250 m, 2° |
lățimea diagramei de directivitate: | 6° |
numărul de impulsuri recepţionate: | |
viteza de rotire a antenei: | 2 min⁻¹ |
MTBCF: | |
MTTR: |
Type 271
Type 271 a fost un radar naval britanic pentru recunoaștere maritimă, care opera în banda S, construit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost livrat din aprilie 1941 și a fost echipat inițial doar cu un indicator de tip A. Versiunile ulterioare au avut, de asemenea, un indicator de observare circulară. A fost utilizat în principal pe navele de escortă (corvete și fregate). Radarul folosea două așa-numite „antene de brânză“ care se puteau roti în interiorul unei structuri asemănătoare unei lanterne acoperite cu plexiglas. O antenă era pentru recepție, iar cealaltă pentru emisie. Întregul cadru cu transmițător și antene a fost rotit manual de către un operator aflat direct sub antenă cu ajutorul unui volan de mașină. Acest lucru a permis conexiuni HF foarte scurte între antenă, transmițător și receptor.
O versiune îmbunătățită, Type 271Q, a fost introdusă în 1943 și a folosit un magnetron mult mai puternic (100 kW) cu o rază de acțiune mult mai mare.