AN/FPS-19
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice
| Date tehnico-tactice | |
|---|---|
| frecvența de lucru: | 1 220 … 1 350 MHz
(bande L) |
| perioadă de repetiţie a impulsurilor: | 2 500 µs |
| frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | 400 Hz |
| durata impulsului de sondaj (τ): | 2 µs |
| timpul de recepţie: | |
| timpul mort: | |
| puterea în impuls: | 2 × 500 kW |
| puterea medie: | |
| distanţa maximă fără ambiguităţi: | 160 NM (≙ 300 km) |
| capacitatea de separare în distanță: | |
| precizia de măsurare: | |
| lățimea diagramei de directivitate: | |
| numărul de impulsuri recepţionate: | |
| viteza de rotire a antenei: | 3,3; 5; 6,6 și 10 ture/minut |
| MTBCF: | |
| MTTR: | |
AN/FPS-19
AN/FPS-19 a fost un radar cu rază lungă de acțiune, de mare putere în banda L, proiectat special pentru condițiile arctice din America de Nord. A fost utilizat în cadrul NORAD DEW Line din Alaska și Canada ca radar de avertizare timpurie.
Antena radar a fost dezvoltată de Bendix și folosea două antene independente într-o așa-numită configurație „cap Janus“. Antenele au fost alimentate de emițătoare care funcționează independent, folosind Magnetron 5J26 de la Raytheon. Ambele reflectoare principale aveau o singură curbură și foloseau o linie de radiatoare pentru alimentare (similar cu radarul de tip 1022). Una dintre antene a diagrama un fascicul îngust în formă de creion la un unghi de elevație de 2°, pentru recunoaștere pe distanțe lungi la altitudini joase. Celălalt a format un diagrama pătrat cosecant cu fasciculul principal la un unghi de elevație de 6,5°.
Componentele electronice ale radarului erau în mare parte aceleași cu cele de pe mai vechiul AN/TPS-1D de la Raytheon.
La sfârșitul anilor 1980, AN/FPS-19 a fost înlocuit cu AN/FPS-117.
Surse:
- Military Standardization Handbook United States Radar Equipment Manual TM 11-487C-1 1965, p. 116ff
- DEW Line Adventures Technical Info