www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

AN/SPS-8

Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice

Ilustrație 1: AN/SPS-8

Ilustrație 1: AN/SPS-8

Date tehnico-tactice
AN/SPS-8AN/SPS-8A
frecvența de lucru: 3 430 … 3 570 MHz
(bande S)
perioadă de repetiţie a impulsurilor:
frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: 500 sau
1000 Hz
450 sau
700 Hz
durata impulsului de sondaj (τ): 1 sau 2 µs2 µs
timpul de recepţie:
timpul mort:
puterea în impuls: 650 kW1 MW
puterea medie:
distanţa maximă fără ambiguităţi: 60 NM
(≙ 111 km)
72 NM
(≙ 133 km)
capacitatea de separare în distanță:
precizia de măsurare:
lățimea diagramei de directivitate:
numărul de impulsuri recepţionate:
viteza de rotire a antenei:  ture/minut
MTBCF:
MTTR:

AN/SPS-8

AN/SPS-8 și AN/SPS-8A sunt radioaltimetrele în bandă S pentru a fi instalate pe nave mai mari, care pot fi utilizate și pentru căutare omnidirecțională pentru detectarea și însoțirea țintelor aeriene. AN/SPS-8 a fost principalul radar de căutare la mare altitudine utilizat în primii ani postbelici. Acesta a furnizat distanța înclinată, unghiul lateral, altitudinea și identificarea țintei. Antena, cu un reflector parabolic de 1,5 × 4,6 m, a fost stabilizată mecanic împotriva mișcărilor navei cu ajutorul unor servomotoare și a circuitelor de control ale acestora.

AN/SPS-8 a folosit un scaner Robinson cu înclinare electrică și un reflector fix. Astfel, radarul putea fi rotit într-o anumită direcție sau chiar să continue să se rotească încet, iar scanerul rotea modelul vertical al antenei de până la 20 de ori pe minut.

AN/SPS-8A modernizat a primit un reflector cu formă astigmatică paraboloidală, adică aproximativ circular în înălțime, cu dimensiunile de 3,66 × 4,6 m și cu un câștig de antenă mai mare. Când acest radar a primit și un tub transmițător mai puternic, a fost redenumit AN/SPS-30. Radioaltimetrele AN/SPS-8B și AN/SPS-30 au devenit echipamente standard pe portavioanele americane până la mijlocul anilor 1960.

Surse: