Type 80
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice
Ilustrare 1: Ilustrație din manualul tehnic
| Date tehnico-tactice | |
|---|---|
| frecvența de lucru: | 2 980 … 3 020 MHz |
| perioadă de repetiţie a impulsurilor: | 3,7 ms |
| frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | 235 … 300 Hz, nominal: 270 Hz |
| durata impulsului de sondaj (τ): | 2 sau 5 µs, standard: 2 µs |
| timpul de recepţie: | ca. 3,4 ms |
| timpul mort: | 240 µs |
| puterea în impuls: | mod. Ⅰ, Ⅱ: 1 MW, mod. Ⅲ: 2,5 MW |
| puterea medie: | |
| distanţa maximă fără ambiguităţi: | 200 NM (≙ 370 km) |
| capacitatea de separare în distanță: | |
| precizia de măsurare a înălțimii: | |
| lățimea diagramei de directivitate: | 0,35° |
| numărul de impulsuri recepţionate: | |
| viteza de rotire a antenei: | 4 sau 6 min⁻¹ |
| MTBCF: | |
| MTTR: | |
Type 80
AMES Type 80 (sau Green Garlic) a fost un radar puternic de avertizare timpurie și interceptare controlată de la sol, dezvoltat la sfârșitul anilor 1940 de către Telecommunications Research Establishment și construit de Marconi (ulterior parte a Decca) pentru Royal Air Force.
Radarul folosea un reflector parabolic „Single Curvature“ de 22,9 m × 7,6 m, realizat din plasă de sârmă. Antena oferea un diagrama de radiație de tip cosecant-pătrat. Alimentarea fără squint prin intermediul unei rețele liniare a cauzat lobi laterali minori.
Primele radare de Type 80 au devenit operaționale în 1955. În total, au fost construite aproximativ 35 de radare de Type 80. La sfârșitul anilor 1960, radarele de Type 80 au fost înlocuite de radarele de Type 84 și Type 85 radars. Cele patru radare instalate în Germania au fost înlocuite de AN/FPS-7.
