SCR-527
Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice

Ilustrare 1: SCR-527 transmitter antenna

U.S. Army Signal Corps
Date tehnico-tactice | |
---|---|
frecvența de lucru: | 209 MHz
(bande VHF) |
perioadă de repetiţie a impulsurilor: | |
frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: | 400 Hz |
durata impulsului de sondaj (τ): | 1 µs |
timpul de recepţie: | |
timpul mort: | |
puterea în impuls: | 225 kW |
puterea medie: | 90 W |
distanţa maximă fără ambiguităţi: | 220 km |
capacitatea de separare în distanță: | |
precizia de măsurare a înălțimii: | |
lățimea diagramei de directivitate: | |
numărul de impulsuri recepţionate: | |
viteza de rotire a antenei: | |
MTBCF: | |
MTTR: |
SCR-527
SCR-527 (abrevierea de la Signal Corps Radio, Model 527) a fost un radar de interceptare controlată la sol (CGI) care opera în banda VHF, dezvoltat spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Acesta folosea antene separate pentru emisie și recepție, amplasate la o distanță de aproximativ 60 m una de alta. Radarul mobil SCR-527A a necesitat o coloană de 7 vehicule de tractare pentru transport. Primele SCR-527 au fost livrate trupelor în primăvara anului 1943. Echipajul era format din 8 oameni pe schimb.