Principiile Radiolocaţiei

AN/SPG-49

AN/SPG-49 a fost un radar de ghidare a rachetelor în bandă C pentru sistemul de apărare aeriană RIM-8 Talos al Marinei SUA. Acesta folosea un sistem de nivelare pe trei axe (unghi lateral, unghi de elevație și rotație a axei) care permitea acoperirea radarului pe întreaga emisferă. AN/SPG-49 folosea un radar Doppler cu impulsuri în aceeași antenă pentru căutarea și urmărirea țintelor și un radar cu iluminare continuă pentru ghidarea semiactivă a rachetelor. Transmițătorul pentru radarul cu impulsuri folosea un klystron răcit cu lichid și era amplasat în interiorul antenei.

Antena AN/SPG-49 îndeplinea trei funcții. În timpul căutării țintei, radarul a transmis o putere a impulsurilor de 3 MW într-un sector de aproximativ 20° pentru a determina distanța, unghiul lateral și înălțimea țintei. Antena a rotit diagrama de antenă folosind un scaner Foster prin intermediul unui reflector pliat și a unei lentile cu deschidere de 2,81 m diametru într-un radom de protecție întărit cu fibră de sticlă. După achiziționarea țintei, radarul a trecut la urmărirea țintei, folosind un duplexor monopulse. Dacă racheta era suficient de aproape de țintă, transmițătorul de unde continue era pornit pentru iluminarea țintei, astfel încât racheta să poată căuta ea însăși ținta.

AN/SPG-49 a fost dezvoltat în jurul anului 1947 și a fost scos din uz împreună cu sistemul de rachete la sfârșitul anului 1979.