Calculul poziției cu radar bistatic
Ilustrație 1: Determinarea poziției cu ajutorul radarului bistatic
Calculul poziției cu radar bistatic
Impulsul transmis de radarul primar face o călătorie dus-întors către acesta (de 2 ori R1). De asemenea, acesta ajunge la receptorul secundar după un traseu de rΣ = r1 + r2. Poziția țintei cu traiectoria rΣ poate fi găsită numai pe elipsoidul de rotație al cărui radar primar și antenă secundară sunt cele două focare. Unghiul lateral β dintre țintă și linia care unește cele două radare (rBa) și unghiul de elevație ε sunt date de poziția notată de radarul primar.
rΣ se determină cu precizie prin măsurarea timpului de recepție a ecoului de întoarcere de către radarul primar și a distanței cunoscute rBa. Distanța dintre țintă și antena receptorului (r2) poate fi determinată cu ajutorul regulii cosinusului și a distanței totale măsurate rΣ. Acest lucru ne dă două ecuații:
.print.png)
.png)
(1)
Acest sistem de ecuații cu două necunoscute poate fi transformat după cum urmează:
.print.png)
.png)
(2)
Unghiul γ se determină din unghiurile măsurate β și ε pe baza relației dintre aceste trei unghiuri:
.print.png)
.png){kind=small}
(3)
Pentru un radar care măsoară numai în două dimensiuni, γ = β.
Ilustrație 2: Principiul de măsurare al radarului pasiv Klein Heidelberg Parasit.
Una dintre primele aplicații ale acestui principiu a fost în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cu radarul pasiv Klein Heidelberg Parasit. Acest radar folosea radiațiile emise de emițătoarele sistemului britanic Chain Home . Diferitele turnuri de emițătoare Chain Home funcționau în conformitate cu un program specific. Prin urmare, a fost posibil să se utilizeze un cronometru și un sistem de blocare pentru a selecta unul dintre emițătoare.
Prin măsurarea întârzierii dintre semnalul recepționat direct și semnalul reflectat, se determina diferența de distanță. Din cauza ambiguității sistemului de ecuații cu două ecuații și trei necunoscute, timpul de întârziere oferă toate punctele posibile, care formează apoi o elipsă cu emițătorul și receptorul în punctele focale.
Antena de recepție poate fi rotită, iar diagrama acesteia poate fi utilizată pentru a determina unghiul β ca a treia variabilă. În acest fel, rezultatul măsurătorii este lipsit de ambiguitate. Precizia măsurătorii poate fi îmbunătățită prin utilizarea primului zero al modelului de antenă pentru determinarea direcției.