Radar cu probabilitate redusă de interceptare
Radarul cu probabilitate redusă de interceptare (Low Probability of Intercept, LPI-Radar) este o clasă de radare ale cărei caracteristici îl fac aproape nedetectabil pentru receptorii inamici. Acest lucru le permite să evite declanșarea sistemelor de apărare și de detectare radar ale țintei.
Un astfel de radar trebuie să se sustragă inamicului folosind măsuri de informații electronice, îndeplinindu-și în același timp misiunea de detectare. Acest lucru se realizează prin utilizarea unor unde a căror formă este decalată față de caracteristicile receptorilor din jur. Măsurile convenționale de informații electronice pot detecta radarele doar la o distanță foarte mică. Caracteristicile radarelor cu probabilitate scăzută de interceptare sunt:
Ilustrație 1: HARD, un „radar silențios” din sistemul german LeFlaSys fabricat de STN ATLAS Elektronik GmbH.
- Utilizarea unei antene cu un fascicul foarte subțire și cu lobi laterali care sunt greu de detectat în afara direcției de vizionare;
- Emiterea de impulsuri numai atunci când este necesar;
- Reducerea puterii de transmisie;
- Transmiterea de impulsuri pe o bandă largă de frecvențe, astfel încât energia pe o anumită frecvență să fie foarte scăzută;
- Alternativ, parametrii de transmisie pot varia
- forma impulsului;
- frecvența;
- frecvența de repetiție a impulsurilor (PRF).
- Utilizarea unei modulații intrapuls cu o formă pseudo-aleatorie.
Radarul de interceptare redusă transmite impulsuri modulate intern la putere mică, astfel încât distanța până la țintă poate fi determinată cu o rezoluție bună. Această modulație poate fi pseudo-aleatorie pe faza sau frecvența undei pentru a da impresia de zgomot de fond.
În general, are o putere foarte mică, de până la 1 watt, și poate fi întrerupt, un radar convențional ar necesita cel puțin 10 kW pentru a obține o rază de acțiune similară. Acest lucru îi conferă un avantaj față de receptoarele inamice, câștigul său fiind egal cu produsul dintre timp și lățimea de bandă a impulsului. Câștigul acestui tip de radar primar, care primește o energie egală cu 1/R⁴ (ecuația radarului), contrabalansează detecția de 1/R² a contramăsurilor.
Probabilitatea scăzută de detectare a radarului este limitată în ceea ce privește raza de acțiune din cauza puterii sale reduse. Deoarece impulsul transmis este relativ lung, antena trebuie să aibă un transmițător și un receptor independente unul de celălalt, deoarece utilizarea unui duplexor ar însemna un unghi mort inacceptabil în apropierea radarului.