www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Avia-D/Koren

Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice

Imaginea 1: Avia-D/Koren, fost la Berlin-Schönefeld
(52° 21’ 2.92" N   13° 32’ 14.629" E)
© 1996 DFS Deutsche Flugsicherung, H.-J. Koch

Imaginea 1: Avia-D/Koren, fost la Berlin-Schönefeld
(52° 21’ 2.92" N   13° 32’ 14.629" E)
© 1996 DFS Deutsche Flugsicherung, H.-J. Koch

Date tehnico-tactice
frecvența de lucru: 1 310 și 1 346 MHz
(bandă L)
perioadă de repetiţie a impulsurilor:
frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: ≈ 1 kHz (gradată de 5 ori)
durata impulsului de sondaj (τ): 1,2 µs
timpul de recepţie:
timpul mort:
puterea în impuls: 800 kW
puterea medie: 900 W
distanţa maximă fără ambiguităţi: 200 km
capacitatea de separare în distanță: 300 m
precizia de măsurare: 1°; 1%
lățimea diagramei de directivitate: 1,3°
numărul de impulsuri recepţionate:
viteza de rotire a antenei: 10 sau 15 ture/minut
MTBCF:
MTTR:

Avia-D/Koren

Avia-D/Koren a fost un radar de rută și de aerodrom în bandă L construit în cadrul fostului CAER cu participarea fostei Uniuni Sovietice, a RDG și a Poloniei. Radarul principal era un radar multifrecvență construit de Unitra și PIT (ambele din Polonia). Radarul secundar provenea din fosta Uniune Sovietică și se numea „Koren“ (chirilic: « Корень », în limba română: Rădăcină). Dispozitivele de observare și stațiile de lucru ale controlorilor de trafic aerian au fost fabricate în fosta RDG.

Prima instalație a avut loc în 1976 pe aerodromul Berlin-Schönefeld, în apropiere de satul Rotberg. În 1986, radarul a fost modernizat. Acesta a rămas operațional până în 1998.

Avia-D a fost alcătuit din patru ansambluri principale: ansamblul antenei, ansamblul transmițător, ansamblul receptor cu dispozitivele de vizionare și sursa de alimentare. Antena cu placa turnantă și cele două motoare de acționare a fost montată pe un turn de oțel cu înălțimea aproximativă de 20 m. Reflectorul parabolic avea înălțimea antenei. Reflectorul parabolic avea o dimensiune de aproximativ 12 · 4 metri. Transmițătorul folosea doi magnetroni pentru a genera impulsuri de înaltă frecvență. Precizia măsurării poziției este dată ca fiind de 1° în unghiul lateral și aproximativ 1% din scara ecranului utilizat.[1]

Galerie foto Avia-D/Koren

Imaginea 2: Unitatea de afișare vizuală WPS-10 din producția RDG, expusă în Muzeul Aviației din Cracovia.
© Comtourist 2010-2014

Sursa:

  1. www.polot.net