www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

AN/FPS-3

Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice

Ilustrație 1: Antenna of the AN/FPS-3

Ilustrație 1: Antenna of the AN/FPS-3

Date tehnico-tactice
frecvența de lucru: bandă L
perioadă de repetiţie a impulsurilor:
frecvenţa de repetiţie a impulsurilor: 400 Hz
durata impulsului de sondaj (τ):
timpul de recepţie:
timpul mort:
puterea în impuls: 1,5 MW
puterea medie:
distanţa maximă fără ambiguităţi: 320 km
capacitatea de separare în distanță:
precizia de măsurare:
lățimea diagramei de directivitate:
numărul de impulsuri recepţionate:
viteza de rotire a antenei: 3,3 ; 5 sau 10 ture/minut
MTBCF:
MTTR:

AN/FPS-3

AN/FPS-3 a fost un radar de apărare aeriană în bandă L fabricat de Bendix Radio (divizie a Bendix Aviation Corp.). FPS-3 a fost succesorul direct al radarului AN/CPS-5. FPS-3 a fost începutul unei mari familii de radare cu rază lungă de acțiune. Primele FPS-3 au provenit de la linia de producție Bendix și au fost instalate la sfârșitul anilor 1950. Un total de 48 dintre aceste radare au fost utilizate în America de Nord într-o rețea inițială permanentă.

FPS-3 folosea simultan două diagrame de radiație și își genera puterea de emisie prin intermediul a doi magnetroni 5J26, fiecare cu o putere de impuls de 750 kW. Cele două blocuri de emisie, modulatorul cu două ieșiri, receptoarele și blocurile comune de alimentare de înaltă tensiune au fost montate direct pe reflectorul antenei. Rafturile lor atârnau sub antenă și se roteau odată cu ea. Alimentarea și controlul acestor blocuri până la antenă și IF de 30 MHz de la preamplificatorul AM-4232 până la consolele principale din sala de operațiuni au fost realizate cu inel colectoare. AN/MPS-7 a fost o versiune mobilă a AN/FPS-3.

Pe măsură ce „Războiul Rece“ s-a intensificat, a fost necesară modernizarea tehnologiei sistemelor radar de apărare aeriană. Această modernizare a fost denumită Semiautomatic Ground Environment (SAGE). În centrul acestui sistem SAGE se aflau computere digitale de mari dimensiuni care procesau informațiile de la radare și organizau controlul interceptorilor US Air Force. Deși AN/FPS-3 era un radar excelent pentru operațiunile manuale, au fost necesare modernizări ample pentru a-l integra în sistemul SAGE.

Această compatibilitate cu sistemul SAGE a fost posibilă datorită unui kit de modernizare (AN/GPA-27) furnizat de Bendix, dar care a înlocuit aproximativ 90% din componentele electronice. Această modificare a dus la apariția radarului AN/FPS-20, care era capabil să recunoască distanțe de altitudine de până la 65 000 de picioare (aproximativ 20 000 m). Instalarea acestei modificări a început în 1957.