www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Complex de ghidare a rachetelor S-125 Neva

Scurtă prezentare radarului, date tehnico-tactice

Ilustrație 1: AA-missile system S-125 (© НПО "Алмаз")

Ilustrație 1: AA-missile system S-125 (© НПО "Алмаз")

Date tehnico-tactice
frecvența de lucru: 9 … 9,4 GHz
perioadă de repetiţie a impulsurilor: 1,75 și 3,5 kHz
frecvenţa de repetiţie a impulsurilor:
durata impulsului de sondaj (τ):
timpul de recepţie:
timpul mort:
puterea în impuls: 210 kW
puterea medie:
distanţa maximă fără ambiguităţi: 40 și 80 km
capacitatea de separare în distanță: 30 m
precizia de măsurare:
lățimea diagramei de directivitate:
numărul de impulsuri recepţionate:
viteza de rotire a antenei:
MTBCF:
MTTR:

Complex de ghidare a rachetelor S-125 Neva

Denumirea NATO „Low Blow“ este utilizată pentru a descrie o întreagă familie de stații de control al rachetelor care controlează rachetele de apărare aeriană terestră denumite SA-3 „Goa“ și care operează în banda I. Denumirea „Low Blow“ exprimă capacitatea complexului de a controla rachetele chiar și împotriva țintelor care zboară la joasă înălțime, sub influența unor ținte fixe puternice.

Cabina de emisie-recepție, denumită Cabina UNW, utilizează o pereche de antene perpendiculare dirijate electromecanic (numite scanere Lewis) ale căror planuri liniare de polarizare sunt rotite cu 45° pentru a forma un V inversat. Această polarizare este destinată a fi utilizată în fasciculul radar al radarelor. Această polarizare este menită să reducă dimensiunea semnalelor de ecou de la ținte fixe în procesarea semnalelor radar. Se formează diagrame în evantai care au o lățime de 6° în planul de ansamblu și o lățime de 1° în planul de măsurare. Între cele două antene de emisie se află o antenă de recepție (UW-10) cu un tipar de recepție extrem de îngust, ca antenă LORO (Lobe on Receive Only) pentru urmărirea țintelor. Atunci când canalele din modul de căutare au detectat o țintă, sistemul trece la modul de escortare a țintei, care utilizează această antenă de recepție.

Sistemul este echipat în mod standard cu o cameră de televiziune de înaltă rezoluție ca vizor optic cu o lentilă de 144 mm, a cărei sensibilitate la infraroșu face posibilă munca pe timp de noapte în condiții de lumină reziduală.

Modul „Lobe on Receive Only“ (LORO)

În timpul căutării țintelor, un radar cu un diagrama de radiație a antenei îngust trebuie să scaneze un sector mai mare. Antena de emisie (UW-11) trimite mai multe impulsuri într-o singură direcție, care sunt determinate de canalul de căutare a țintei radarului. Radiatorul din antenă (un așa-numit scaner Lewis), care este controlat de un motor, rotește diagrama antenei în direcțiile dorite. Acesta este, de asemenea, modul în care se formează semnalul de recepție pentru căutarea țintei.

La primirea impulsului reflectat, numai frontul său ascendent este utilizat în canalul însoțitor pentru procesarea semnalului. Ambele canale de recepție polarizate diferit ale antenei de recepție (UW-10) recepționează doar semnalele dintr-o diagramă de antenă mult mai îngustă. Numai în momentul în care diagramele antenelor de emisie măresc aceeași direcție, atunci această antenă de recepție primește și ea semnalul reflectat al țintei, adică: numai atunci când diagramele de emisie mai largi luminează și ele ținta, atunci antena de recepție cu diagrama mai îngustă poate recepționa și ea. Prin limitarea fasciculului la frontul de creștere, se poate face o determinare mult mai precisă a unghiului. Astfel, sistemul de antene poate urmări manevrele țintei mult mai precis în timpul urmăririi țintei. Cu toate acestea, rezoluția unghiulară este în continuare la fel de mare ca cea a antenei de recepție.