www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Transponderul

Figura 1: Panoul de comandă al unui transponder

Transponderul

Funcţionarea radarelor secundare se bazează pe cooperarea avioanelor, prin existenţa la bordul acestora a unui echipament numit transponder (prescurtare de la Transmitter-responder), care să răspundă la interogările de la sol. Răspunsurile asigură descoperirea, localizarea şi identificarea avioanelor, precum şi alte informaţii suplimentare, cum ar fi înălţimea de zbor.

În Figura 1 este prezentat panoul de control al unui transponder mai vechi. Codurile pe Modurile 1 şi 3/A pot fi selectate cu ajutorul comutatoarelor. Părţile vopsite în galben semnifică faptul că dispozitivul este folosit ca instrument de referinţă într-un atelier de reparaţii.

Transponderele moderne folosesc două antene şi două canale de recepţie. Una din antene este montată deasupra, iar cealaltă dedesubtul avionului. Informaţiile suplimentare sunt asigurate prin conectarea transponderului la alte echipamente de navigaţie de la bord (ex. altimetru).

Altitude Reporting
(basically enabling
Mode C)
Enables TCAS (when
selected, TAs and
RAs are provided
Transponder
Failure
Indicator
Enter
Mode A
Code
Enter
Flight ID
Self Test
(press)
Traffic
(Auto or
Manual)
TCAS
Range
Source of
Altitude (not
selected Alt)
Select
(Enter)
SPI
Clear

Figura 2: Imaginea posibilă a unui panou de comandă al unui transponder cu Modul S (conform cerinţelor ICAO)

Transponderele moderne ce includ Modul S memorează datele de zbor în 256 registre de memorare diferite (BDS – Binary Data Store Registers) pe 56 de biţi care sunt încărcate cu informaţii şi pot fi citite de echipamentele de la sol. Fiecare registru conţine datele unui răspuns complet pe Modul S. Aceste registre BDS sunt numite şi registre GICB (Ground Initiated Comm B). Ele sunt prezentate în documentul ICAO “Manual on Mode S Specific Services” (Doc 9688). Registrele care nu sunt actualizate îmtr-o anumită perioadă de timp sunt şterse de către transponder. Fiecare registru este identificat printr-un număr hexazecimal pe doi digiţi, de exemplu BDS 05h (scris uneori şi BDS 0,5) reprezintă poziţia curentă conform GPS. Cele mai utilizate registre sunt prezentate în Tabelul 1.

RegisterContent
BDS 01hData Link Capability Report
BDS 02hAircraft Identity
BDS 03hACAS Resolution Advisory
BDS 04hSelected Vertical Intent parameters (Bit 28…40: Barometric Pressure Setting)
BDS 05hExtended Squitter Airborne Position
BDS 06hExtended Squitter Surface Position
BDS 07hExtended Squitter Status (transmitted only in reply to interrogation)
BDS 08hExtended Squitter A/C Id & Category
BDS 09hExtended Squitter Airborne Velocity
BDS 0AhExtended Squitter Event Report
BDS 61hExtended Squitter Emergency/Priority Status (transmitted once per second during an emergency)
BDS 65hAircraft Operational Status

Tabelle 1: Conţinutul unor registre BDS

down
converter
A/D-
converter
monitor
single-chip-processor
power
amplifier
waveform-
generator
keyboard
external sensors
local
oscillator

Figure 3: Functional Block Diagram of a modern transponder

down
converter
A/D-
converter
monitor
single-chip-processor
power
amplifier
waveform-
generator
keyboard
external sensors
local
oscillator

Figure 3: Functional Block Diagram of a modern transponder

down
converter
A/D-
converter
monitor
single-chip-processor
power
amplifier
waveform-
generator
keyboard
external sensors
local
oscillator

Figure 3: Functional Block Diagram of a modern transponder