www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Formatul semnalului de răspuns

Figura 1: Formatul răspunsului SSR

Figura 1: Formatul răspunsului SSR

Figura 1: Formatul răspunsului SSR

CodulModulSemnificaţia
77003/A, BUrgenţă generală
76003/A, BLipsă comunicaţii
Cod + 3 • cadre1, 2, 3/A, BUrgenţă militară
75003/ADeturnare (Hijacking)

Tabelul 1: exemple de diferite coduri de urgenţă

Formatul semnalului de răspuns

Semnalul de răspuns SSR (downlink) este format dintr-o succesiune de impulsuri (între 2 şi 15), cu durata de 0,45 µs (±0,1 µs). Impulsurile F1 şi F2, numite impulsuri de încadrare, sunt întotdeauna prezente şi sunt separate la un interval de 20,3 µs (±0,1 µs); fiecare răspuns este validat de către receptorul interogatorului doar dacă există aceste două impulsuri. Între cele două impulsuri de încadrare există un număr de până la 13 impulsuri, dispuse pe poziţii separate la 1,45 µs una de alta, aceste impulsuri formând codul răspunsului (ex. codul de identificare în Modul A sau nivelul de zbor în Modul C). Codul răspunsului este dat de cele 12 impulsuri, împărţite în patru grupe (ABCD) ce formează un cod octal. Impulsul X dispus în centrul răspunsului nu este utilizat. Cele trei poziţii libere prezentate în figură nu sunt ocupate de impulsuri, în caz contrar decodificatorul le va trata ca interferenţe.
Notă: Se observă că semnalul de răspuns nu conţine nicio informaţie despre modul de interogare al cărui răspuns este transmis. Interogatorul va considera că semnalul recepţionat este răspunsul la ultima sa interogare.

Cele 12 impulsuri de cod permit obţinerea unui număr de maxim 4096 de coduri distincte. Codul conţinut de răspuns se obţine foarte simplu prin însumarea indicilor impulsurilor din fiecare grupă prezente în răspuns (ex. codul 1234 presupune existenţa impulsurilor A1, B2, C1, C2 şi D4).

În cazul Modului A, codul octal (ABCD) este setat de pilot prin intermediul panoului de comandă din cockpit. În cazul Modului C, nivelul de zbor este codificat într-un fel special (print-o formă specială a codului Gray, numită codul Gillham – acesta are proprietatea că pentru fiecare modificare a nivelului de zbor se modifică un singur bit al codului).

Impulsul SPI (Special Purpose Identification) este utilizat de controlorii de trafic aerian pentru confirmarea identităţii unui anumit avion. La cererea controlorului de la sol, pilotul va apăsa pe panoul de comandă butonul corespunzător identificării, ceea ce va activa prezenţa impulsului SPI în cadrul semnalului de răspuns pentru o anumită perioadă de timp. Ca urmare, simbolul avionului va fi afişat pe indicator în mod distinct. Prezenţa impulsului SPI în afara cadrului răspunsului reprezintă o situaţie oarecum ciudată, şi după cum vom vedea, introduce anumite complicaţii suplimentare în decodificarea automată a răspunsurilor. Conform ICAO, impulsul SPI va fi adăugat doar răspunsurilor pe Modul A.

Datorită standardelor internaţionale, este posibilă stabilirea unor răspunsuri standard pentru anumite situaţii specifice:

Fiecare cod de răspuns are semnificaţie doar împreună cu modul de interogare asociat. De exemplu: