www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Recapitulare a capitolului receptoare

  1. Un receptor radar recepţionează semnalele reflectate de la ţinte, le amplifică şi le detectează astfel încât să poată fi afişate pe indicatoare.
     
  2. Receptorul superheterodină este utilizat de aproape toate radarele.
     
  3. Frecvenţa imagine apare datorită modului de funcţionare a amestecătorului, cauza acesteia fiind faptul că diferenţa între ea şi frecvenţa oscilatorului local este egală tot cu frecvenţa intermediară, fiind astfel acceptată de etajele AFI. Semnalul cu frecvenţa imagine trebuie eliminat printr-o filtrare specială. Cea mai utilizată metodă este dubla schimbare de frecvenţă, prin care se evită trecerea frecvenţei intermediare de banda relativ largă a etajelor de intrare.
     
  4. Pentru recepţionarea atât a semnalelor puternice de la ţintele apropiate, cât şi a celor slabe de la ţintele îndepărtate,
    • sunt folosite circuite RATA (STC), care reglează amplificarea în funcţie de distanţă, de obicei cu ajutorul unui atenuator în trepte comandat, care poate fi
      • static sau
      • dinamic.
    • RAA, (AGC), reglarea automată a amplificării, realizează modificarea amplificării receptorului pentru recepţia optimă a semnalelor de amplitudini diferite. Aceasta este o metodă simplă de reducere a semnalelor de bruiaj
    • Amplificatorul logaritmic previne saturarea receptorului de către semnalele foarte puternice.

     
  5. După detecţie, este necesară păstrarea informaţiilor privind faza semnalelor ecou, pentru selecţia ulterioară a ţintelor mobile.