www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Interferenţe pe frecvenţa imagine

Apariţia frecvenţei imagine

Heterodinarea reprezintă fenomenul de amestec al semnalului recepţionat cu un semnal de la un oscilator local. Prin amestecul celor două semnale în amestecător sunt generate o serie de semnale pe diferite frecvenţe, combinaţii ale frecvenţelor acestor două semnale. Dintre aceste frecvenţe, patru sunt mai importante: cele două frecvenţe de bază ale semnalelor de intrare, respectiv suma şi diferenţa acestora. În cazul receptoarelor superheterodină ne interesează doar diferenţa dintre cele două frecvenţe, numită frecvenţă intermediară.

Deoarece nu există circuite care să determine semnul diferenţei, vom măsura doar valoarea diferenţei dintre cele două frecvenţe:

Din relaţie se poate observa că există o a doua frecvenţă de recepţie, care este o „imagine în oglindă” a frecvenţei de recepţie faţă de frecvenţa intermediară. Presupunând o valoare a frecvenţei intermediare de 60 MHz, frecvenţa oscilatorului local va fi cu 60 MHz mai mare decât cea a semnalului ecou. Dacă receptorul este acordat pe o frecvenţă a semnalului ecou de 1030 MHz, frecvenţa oscilatorului local va fi de 1090 MHz. La ieşirea amestecătorului vom avea un semnal ecou cu frecvenţa egală cu diferenţa dintre cele două frecvenţe, adică frecvenţa intermediară de 60 MHz.

Dacă la intrarea receptorului va exista un semnal parazit cu frecvenţa de 1150 MHz, în urma amestecului cu semnalul de oscilator local va rezulta un semnal cu frecvenţa intermediară tot de 60 MHz (1150 - 1090 = 60). Acest semnal va fi prelucrat de amplificatoarele în frecvenţă intermediară şi apoi afişat pe indicatoare.

Calcularea frecvenţei imagine

Fie exemplul unui receptor radio FM în banda de frecvenţe (87,5 - 108 MHz):

Figura 1: Scala de frecvenţe a unui radioreceptor FM

Figura 1: Scala de frecvenţe a unui radioreceptor FM

Scala de frecvenţe a unui radioreceptor FM

Figura 1: Scala de frecvenţe a unui radioreceptor FM

Dacă presupunem frecvenţa oscilatorului local mai mare decât a semnalului recepţionat, frecvenţa intermediară va rezulta la ieşirea amestecătorului din două valori posibile ale frecvenţei la intrarea receptorului.

(În cazul unei frecvenţe a oscilatorului mai mică decât cea de recepţie, se va schimba doar semnul în cele două relaţii.)

Dacă dorim să recepţionăm doar semnalul cu frecvenţa mai mare, atunci frecvenţa imagine trebuie să fie mai mică decât cea de recepţie cu o valoare mai mare decât banda de trecere a receptorului. De exemplu, dacă frecvenţa de recepţie a postului dorit are valoarea de 108,5 MHz, atunci un alt post care emite cu frecvenţa de 87 MHz nu trebuie să ne deranjeze.

Introducem cele două valori în relaţiile de mai sus şi scoatem din amândouă valoarea frecvenţei oscilatorului:

Introducem cele două relaţii într-o singură ecuaţie:

108,5 MHz - ffi = 87,0 MHz + ffi

…şi calculăm valoarea frecvenţei intermediare:

ffi = (108,5 - 87,0) MHz

  ffi = 10,75 MHz

Concluzia: Toate receptoarele radio FM din această bandă lucrează cu o frecvenţă intermediară de 10,7 MHz!

În cazul receptoarelor radar: