www.radartutorial.eu www.radartutorial.eu Principiile Radiolocaţiei

Rezoluţia în distanţă

Ilustrație 1: Rezoluţia în distanţă

Ilustrație 1: Rezoluţia în distanţă

Rezoluţia în distanţă

Rezoluţia sau capacitatea de separare a unui radar reprezintă posibilitatea acestuia de a distinge separat două ţinte aflate foarte aproape una de cealaltă (în distanţă sau în azimut). Radarele pentru conducerea focului, care necesită o precizie ridicată, trebuie să poată să distingă separat ţinte care se află la câţiva metri una faţă de alta. Radarele de supraveghere sunt mai puţin precise şi pot distinge separat ţinte care se află la sute de metri sau chiar kilometri unele de altele. Capacitatea de separare este de două tipuri: capacitate de separare în distanţă şi capacitate de separare unghiulară (de obicei în azimut).

Rezoluţia în distanţă reprezintă capacitatea unui sistem radar de a observa separat două ţinte aflate pe aceeaşi direcţie faţă de radar, dar la distanţe diferite (rezoluţia în distanţă este practic distanţa minimă între ţinte la care ele mai sunt observate separat). Valoarea rezoluţiei în distanţă depinde de durata impulsului de sondaj, tipul şi dimensiunile ţintelor, precum şi de performanţele receptorului şi indicatorului. Parametrul ce influenţează cel mai mult rezoluţia în distanţă este durata impulsului. Un sistem radar bine proiectat ar trebui să poată distinge separat două ţinte aflate la o distanţă corespunzătoare unei jumătăţi din durata impulsului (toţi ceilalţi factori sunt aleşi astfel încât să asigure o eficienţă maximă). Astfel, rezoluţia teoretică în distanţă poate fi exprimată după următoarea formulă:

(1)

Iată un exemplu cu două ţinte aflate la o distanţă prea mică pentru a fi observate separat:

Ilustrație 2: Cazul a 2 ţinte suprapuse

Animaţie: Cazul a 2 ţinte suprapuse.
(faceţi click pentru mărire: 800·320px = 122 kByte)

Ilustrație 2: Animaţie: Cazul a 2 ţinte suprapuse

Şi un alt exemplu în care distanţa dintre ţinte este suficient de mare:

Ilustrație 3: Cazul a 2 ţinte separate

Animaţie: Cazul a 2 ţinte separate.
(faceţi click pentru mărire: 800·320px = 128 kByte)

Ilustrație 3: Animaţie: Cazul a 2 ţinte separate

În cazul unui radar ce utilizează compresia impulsurilor, rezoluţia în distanţă se calculează în funcţie de banda de frecvenţe a impulsului de sondaj BWtx, şi nu de durata impulsului
(de fapt, se calculează în funcţie de durata impulsului după compresie, egală cu inversul benzii).

(2)

Acest lucru asigură obţinerea unei rezoluţii în distanţă foarte bune (şi implicit o celulă de distanţă de dimensiuni reduse) folosind la emisie impulsuri de durată mare, deci cu putere medie ridicată.